Când ceva gestionat în interiorul regiunii ne face fruntaşii României

de George ȚURCĂNAȘU

Mortalitatea infantilă e unul dintre cei mai utilizaţi indicatori pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare social-economică a unui teritoriu. Din această cauză, ne aşteptăm ca judeţele bogate să fie cele ce etalează cele mai mici valori ale mortalităţii infantile. Şi, totuși, nu e aşa!

La o privire superficială, pare că există un paralelism între dimensiunea procentuală a anumitor minorităţi şi dimensiunea indicatorului.

Dacă ne focalizăm pe valorile a două judeţe: Clujul, aflat în elita celor mai bogate judeţe şi Vasluiul, judeţul codaş al României în ultimele trei decenii, am putea să identificăm câteva diferenţe în sensul mai sus menţionat. Primul judeţ înseamnă şi Câmpia Turzii, Huedin sau satele din Câmpia Transilvaniei, pe cand Vasluiul nu are unităţi administrativ-teritoriale cu structuri etnice similare. Diferenţa nu e mare, dar există, şi pare a fi în favoarea judeţelor României pe care le considerăm înapoiate.

Unde mai trebuie să căutăm explicaţiile unei asemenea stări de fapt?!

Poate în slaba coeziune teritorială naţională?! Tocmai în această zonă ar putea fi găsită o explicație, dar care e posibil să provoace discuţii. Şi am să vă rog să-mi scuzaţi faptul că o voi prezenta direct şi fără menajamente!

Când ai unul din cinci moldoveni stabiliţi în Europa occidentală, reperele se schimbă într-o manieră radicală. Nu cred ca au rămas prea mulţi vasluieni, nemţeni, băcăuani, ieşeni, suceveni, botoşăneni, gălăţeni sau vrânceni ajunşi la vârsta de reproducere care să nu fi fost măcar în vizită la neamuri în ţările occidentale, dacă nu chiar au şi lucrat pe acolo pentru o perioadă determinată de timp. Aşa că, moldovenii, chiar dacă sunt provinciali, au drept reper de bune practici (cam în toate domeniile!) partea pe care o considerăm civilizată a Europei. Bucureştii nu mai sunt demult locul demn de urmat!

Valoarea mortalităţii înfantile pentru judeţul Iaşi (cel mai bine cotat din ţară, lăsând Ilfovul şi Bucureştii la o parte!) e de 3,5 la mie, adică e un teritoriu aflat în rând cu Austria, Belgia sau alte ţări avansate. Dacă ne uităm în dreptul mediului urban, unde scrie 1,8 la mie (baza de date TEMPO-INSSE), nu cred că mai avem teritorii la scară naţională cu care să ne comparăm în Europa. Să ne liniştim, însă, sunt multe teritorii ce au sub această valoare la scările intranaţionale.

Leave a Reply

Your email address will not be published.