ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

Pe 24 ianuarie, Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere pe tema unirii de la 1859 şi a consecinţelor acesteia, la care au participat istoricii ieşeni Florea Ioncioaia, Mihai Chiper şi Adrian Cioflâncă. Discuţia, moderată de Dorin Dobrincu, a fost transmisă live pe facebook. Două teme mari au stârnit interesul celor care au vizionat evenimentul.

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

Pe finalul anului trecut (29 decembrie 2020), Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere online având ca temă „De ce nu se întorc migranţii. Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, cu prezentări susţinute de sociologul Dumitru Sandu, geograful George Ţurcănaşu şi antropologul italian Pietro Cingolani de la Universitatea din Torino.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de circa 30 miliarde de euro alocaţi de Bruxelles României, a fost pus aseară de Guvern în consultare publică. Prima constatare la o primă lectură: Iaşul este pomenit doar cu un mic tronson de centură. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj - Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest. Reacţiile liderilor liberali au lipsit aseară

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

În ciuda faptului că populaţia României a înregistrat un recul important în ultimele trei decenii, numărul de UAT-uri locale (unităţi teritorial administrative - municipii, oraşe şi comune) a crescut simţitor (2947 - la finalul anilor ’90; 3292 în prezent). Sursa exclusivă a acestei evoluţii e apariţia de noi comune. Intenţia mea e departe de a critica aceste acţiuni legislative de înfiinţare de noi UAT-uri locale, mai ales că unele dintre comunele nou înfiinţate (foarte puţine, e drept!) îşi pot susţine activitatea administrativă chiar din veniturile proprii.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelele scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ. Un astfel de nivel face parte din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente.

Pe aici nu se trece 2.0

Pe aici nu se trece 2.0

Construcţia unei alternative transcarpatice eficiente, să zicem că ar fi A8 sau Autostrada Nordului (apărută târziu în discursurile politicianiste, cel mai probabil în urma une strategii construite la Centru pentru a desolidariza şi mai mult judeţele regiunii noastre), ar fi o acţiune mai înţeleaptă decât să aşteptăm în van modificările geopolitice majore în interstiţiul central-est european, mai ales că o extindere a UE către est e mai departe ca niciodată.

Dobrincu: “Încrederea în autoritățile de la București că vor face autostrada A8 este foarte scăzută”

Dobrincu: “Încrederea în autoritățile de la București că vor face autostrada A8 este foarte scăzută”

“Încrederea în autoritățile de la București că vor face această autostradă este foarte scăzută în rândul membrilor asociațiilor civice din Iași și în societeatea civilă în ansamblu,” a declarat Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, invitat joi, 8 octombrie, la postul de televiziune TeleM, la emisiunea “În linia întâi”, moderată de jurnalistul Florin Ghețău.

inovarecivica.fdsc.ro: DRUMURI ȘI OAMENI PE/PENTRU HARTA MOLDOVEI

inovarecivica.fdsc.ro: DRUMURI ȘI OAMENI PE/PENTRU HARTA MOLDOVEI

„Cartografii” proiectului „Adoptă un drum în Moldova” sunt mulți dintre ei foști jurnaliști, actuali istorici, ingineri, economiști. 23 de cetățeni din cele opt județe ale Moldovei care pe 14 ianuarie 2019 au fondat Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM). „Cu intenția declarată de a apăra interesele regiunii Moldova, de a-i promova valorile, de a fi o voce pentru această zonă a țării, trădată frecvent de politicieni,” ne spune Dan Radu, managerul proiectului și vicepreședintele asociației. Mulți dintre ei au fost inițiatori ai protestelor legate de Autostrada Iași-Târgu Mureș, culminate cu marșul auto spre București care a adunat peste 300 de autovehicule din toate județele Moldovei.

Monitorul de Botoșani: Perspectivele Moldovei și inovarea urbană discutate la Botoșani

Monitorul de Botoșani: Perspectivele Moldovei și inovarea urbană discutate la Botoșani

În week-end-ul care s-a încheiat, asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a organizat o școală de vară cu temă principală perspectivele economice ale Moldovei și inovarea urbană. Locul de desfășurare a fost Memorialul Mihai Eminescu din Ipotești, iar activitatea a fost organizată cu sprijinul Asociației Nord (organizator al festivalului Zilele Nordului) și a primăriei Botoșani.

Spotmedia.ro: Inferiorizarea Moldovei s-a produs în timp. Cui folosește subdezvoltarea și ce îi trebuie azi Moldovei pentru a avea și autostradă, și influență – Interviu

Spotmedia.ro: Inferiorizarea Moldovei s-a produs în timp. Cui folosește subdezvoltarea și ce îi trebuie azi Moldovei pentru a avea și autostradă, și influență – Interviu

Oficialii care vin de la București în Moldova se comportă de parcă ar face vizite în rezervații folclorice, iar regiunea rămâne în decalaj față de restul țării. De altfel, Unirea din 1859 e numită Unirea mică și, chiar dacă PSD a pierdut Moldova, e nevoie de politicieni cu viziune, de intelectuali și de presă regională.
Până de curând, în Botoșani s-a circulat pe un drum național de pământ, (DN24C). Moldova nu are autostradă și e subreprezentată în instituțiile naționale. Istoricul Dorin Dobrincu reface, într-un dialog cu SpotMedia.ro, o harta a punctelor nevralgice care au dus, în timp, la inferiorizarea Moldovei.

G4Media.ro: DOCUMENT Autostrada Unirii lipsește din lista marilor obiective de investiții pentru 2021 discutată de Guvern

G4Media.ro: DOCUMENT Autostrada Unirii lipsește din lista marilor obiective de investiții pentru 2021 discutată de Guvern

Autostrada Unirii (Iași – Târgu Mureș) lipsește din lista proiectelor de investiţii publice semnificative prioritizate pentru bugetarea în 2021, listă discutată la această oră în ședința de guvern.

Lista a fost întocmită de Ministerul Finanțelor și integrează principalele proiecte de investiții transmise de ministerele de linie, potrivit documentului pus în dezbatere pe site-ul Secretariatului General al Guvernului.

Adoptă un drum în Moldova

Adoptă un drum în Moldova

În dorinţa de a amâna proiectul autostrăzii A8 (Iaşi-Târgu Mureş), cea mai eficientă relaţie transcarpatică pentru regiunea Moldovei în ansamblul său şi singura autostradă din reţeaua europeană TEN-T Core a regiunii noastre orientată pe vectorul vestic, centrul a introdus în „dezbaterea publică” şi alte configuraţii de şosele rapide, dar mult mai puţin eficiente: A13 (Braşov-Bacău), şi chiar o Autostradă a Nordului, ce lipseşte din masterplan.

contributors.ro:  Un ordin de ministru și geografii academice

contributors.ro: Un ordin de ministru și geografii academice

Faptul că Iașul și alte centre universitare din Moldova sunt subreprezentate în noile structuri ale CNATDCU se explică nu doar prin faptul că asistăm de mai multă vreme la adevărate jocuri de putere, în care grupuri cu afinități regionale din diferite instituții de stat își revendică supremația la nivel central, ci și prin caracterul netransparent și discutabil din punct de vedere etic al întregului proces de selecție și numire.

Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (IV)

Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (IV)

Prognoza traficului pe A8, în ambele variante ale relaţiei - cu A7 în varianta drum expres şi A7 în varianta autostradă -, indică un volum de aproximativ 15-20 mii automobile/zi (minimul e înregistrat pe segmentul Poiana Largului-Ditrău, unde valoarea de trafic coboară la sub 15 mii automobile/zi, în varianta A7 - autostradă), în timp ce A13 prezintă valori între 5 şi 15 mii automobile/zi.