adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

Pe finalul anului trecut (29 decembrie 2020), Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere online având ca temă „De ce nu se întorc migranţii. Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, cu prezentări susţinute de sociologul Dumitru Sandu, geograful George Ţurcănaşu şi antropologul italian Pietro Cingolani de la Universitatea din Torino.

MEMORIU pentru introducerea sectorului transmontan A8 (Tg. Mureş–Ditrău–Poiana Largului–Tg. Neamţ–Nod autorutier cu A7) în PNRR şi includerea întregii autostrăzi A8 în POT 2021-2027

MEMORIU pentru introducerea sectorului transmontan A8 (Tg. Mureş–Ditrău–Poiana Largului–Tg. Neamţ–Nod autorutier cu A7) în PNRR şi includerea întregii autostrăzi A8 în POT 2021-2027

Trei înalți oficiali ai Uniunii Europene, cu responsabilități în domeniul transportului și politicilor pentru coeziune regională, au primit ieri, din partea Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, un memoriu în care se argumentează necesitatea ca Autostrada A8 să fie prioritară în toate strategiile de dezvoltare realizate cu finanțare europeană de către statul român.
Documentul, adresat Comisarului pentru Politica Regională al Comisiei Europene - Elisa Ferreira, Comisarului pentru Transporturi - Adina Vălean și președintelui Comisiei pentru Transport și Turism a Parlamentului European - Karima Delli, detaliază în peste 30 de pagini argumentele pentru care Autostrada A8, care ar urma să traverseze Moldova de la Est la Vest, este singura soluție pentru scoaterea din izolare și dezvoltarea accelerată a celei mai defavorizate regiuni a Uniunii Europene.

MEMORANDUM for the introduction of the A8 trans-mountain section (Târgu Mureş – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamţ – Motorway junction with A7) in PNRR and the inclusion of the entire A8 Motorway in POT 2021-2027

MEMORANDUM for the introduction of the A8 trans-mountain section (Târgu Mureş – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamţ – Motorway junction with A7) in PNRR and the inclusion of the entire A8 Motorway in POT 2021-2027

Considering the fact that A8 Motorway is missing from the list of major investments included in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), designed by the Romanian Ministry of European Funds, the Association Miscarea pentru Dezvoltarea Romaniei (Movement for the Development of Moldova – MDM) considers it is necessary to obtain full funding - through PNRR and POT - of this vital infrastructure objective for the region of Moldova, the eastern part of Romania.
In support of our approach, we attach the Memorandum below, which argues the need for A8 Motorway to be a priority in all development strategies carried out with European funding by the Romanian government.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

Două soluții pentru dezvoltarea infrastructurii Moldovei.  Propuneri din partea societății civile

Două soluții pentru dezvoltarea infrastructurii Moldovei. Propuneri din partea societății civile

Asociațiile „Moldova vrea Autostradă” și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” propun două măsuri concrete pentru optimizarea șanselor de realizare a Autostrazii Ungheni-Iași-Târgu Mureș: menționarea A8 în programul de guvernare PNL - USR-PLUS - UDMR și reprezentarea societății civile într-o poziție din structurile decizionale executive printr-o persoană neafiliată politic, cu experiență relevantă în domeniul infrastructurii rutiere mari.

O scrisoare din Moldova pentru domnul ambasador al SUA

O scrisoare din Moldova pentru domnul ambasador al SUA

În urma interesului arătat de ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, domnul Adrian Zuckerman, în timpul vizitei la Iași (16-18 noiembrie 2020), pentru legarea Iașului și a Moldovei la Via Carpathia, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) i-a adresat o scrisoare în care se regăsesc argumente ale unei viziuni moldovenești asupra acestei conexiuni. Între timp s-a adăugat și interviul domniei sale din „Universul.net”, 1 decembrie 2020.

Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte. Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relații rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnațional.

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de circa 30 miliarde de euro alocaţi de Bruxelles României, a fost pus aseară de Guvern în consultare publică. Prima constatare la o primă lectură: Iaşul este pomenit doar cu un mic tronson de centură. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj - Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest. Reacţiile liderilor liberali au lipsit aseară

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează mâine, 24 noiembrie, o nouă discuție publică online, în cadrul dezbaterilor „În numele Moldovei” care au loc lunar, în ultima marți a lunii.
Dezbaterea lunii noiembrie are ca temă „Agamiță Dandanache&Nae Cațavencu - Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?”.

Caii morți ai Moldovei din PNL

Caii morți ai Moldovei din PNL

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a inițiat un demers de responsabilizare a candidaților PNL la alegerile parlamentare din județele din Nordul și Centrul Moldovei și a transmis acestor candidați întrebări țintite referitor la proiectul Autostrăzii A8, Iași - Târgu Mureș. Din cei 30 de candidați liberali cărora le-au fost adresate întrebările, am primit răspunsuri doar de la doi dintre aceștia. Adică, un comportament înspăimântător de asemănător celui dovedit până în 2019 de deputații PSD, observabil când au fost luați la întrebări de asociațiile pro-autostradă.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

În ciuda faptului că populaţia României a înregistrat un recul important în ultimele trei decenii, numărul de UAT-uri locale (unităţi teritorial administrative - municipii, oraşe şi comune) a crescut simţitor (2947 - la finalul anilor ’90; 3292 în prezent). Sursa exclusivă a acestei evoluţii e apariţia de noi comune. Intenţia mea e departe de a critica aceste acţiuni legislative de înfiinţare de noi UAT-uri locale, mai ales că unele dintre comunele nou înfiinţate (foarte puţine, e drept!) îşi pot susţine activitatea administrativă chiar din veniturile proprii.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelele scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ. Un astfel de nivel face parte din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente.