#VOCILEMOLDOVEI: Cristești sau reafirmarea solidarității regionale

#VOCILEMOLDOVEI: Cristești sau reafirmarea solidarității regionale

Oameni din opt județe ale țării au făcut la Cristeşti un gest inedit: au (re)creat o identitate regională nu pe solidarități de sânge, limbă ori istorie, ci pe bază de interese: economice, politice, vitale aș zice – dacă mă gândesc la hemoragia demografică cauzată de migrație.
Încă ceva: pe măsură ce timpul a trecut și am vorbit și am scandat, am înțeles că eram acolo, veniți din toate teritoriile noastre, pentru a reclama simbolic o unitate regională LA NOI ACASĂ, în cel mai prăpădit șanț din Moldova, în non-locul Cristești și nu la București, în Piața Victoriei ori pe lângă nu știu care gard bine păzit din capitală.

Sute de participanți la mitingul de la Cristești pentru autostrăzile Moldovei

Sute de participanți la mitingul de la Cristești pentru autostrăzile Moldovei

Peste 200 de autoturisme, circa 70 de tiruri și aproape 100 de motociclete au participat la marşul motorizat organizat azi, 10 aprilie 2021, de asociaţiile „Împreună pentru A8” şi „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
Participanţii au pornit din Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Botoşani, Bacău, Vaslui și s-au întâlnit la Cristeşti, localitate situată la limita judeţelor Iaşi şi Neamţ.
Cei prezenţi la protest au solicitat finanţarea prin PNRR a tronsoanelor Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8), Târgu Neamţ – Moţca (A8), Târgu Frumos – Leţcani – Centura de Nord a Iaşului (A8); Focşani – Bacău (A7) şi Bacău – Paşcani (A7), subliniind că Moldova merită un tratament egal cu al celorlalte regiuni ale României și că fără infrastructură regiunea nu se poate dezvolta.

Comunicat de presă: Marș motorizat pentru autostrăzile Moldovei – Cristești, 10 aprilie 2021

Comunicat de presă: Marș motorizat pentru autostrăzile Moldovei – Cristești, 10 aprilie 2021

Sâmbătă, 10 aprilie 2021, va avea loc un marș motorizat și un miting de protest față de lipsa finanțării autostrăzilor din Moldova, organizate de asociațiile „Împreună pentru A8” și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
Marșul motorizat va porni din mai multe orașe ale Moldovei: Iași; Suceava; Piatra Neamț; Târgu Neamț; Botoșani; Roman; Bacău; Vaslui; Focșani.
Mitingul va avea loc la Cristești, la intersecția DN2A cu DJ 15B ce duce spre Târgu Neamț.

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

O unealtă incredibil de utilă pentru a vedea cum se schimbă o societate (sau dacă se schimbă) este World Values Survey, un studiu internațional, rulat la intervale mari de timp în majoritatea țărilor lumii, cu aproape același chestionar în fiecare ediție.
Anii de efectuare în România pentru cele mai recente trei ediții au fost 2005, 2012 și 2017. Iar o privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că în Moldova și Muntenia, în orice dimensiune a câmpului social ai privi, perioada 2005-2017 a fost una a modificărilor majore.

Dezbatere MDM: „Glocal Moldova – Domeniile creative şi dezvoltarea locală”

Dezbatere MDM: „Glocal Moldova – Domeniile creative şi dezvoltarea locală”

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează marți, 30 martie 2021, de la ora 19:00, o nouă discuție publică online, în cadrul dezbaterilor „În numele Moldovei” care au loc lunar, în ultima zi de marți a lunii.
Tema dezbaterii lunii martie este: „Glocal Moldova – Domeniile creative şi dezvoltarea locală”. Va fi vorba despre domenii IT (spin-off-uri şi start-up-uri), teatru şi teatru independent, gastronomie, management cultural.

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Potrivit unei analize publicate de businessmagazin.ro, principalelele motive pentru care în anumite judeţe se înregistrează un număr mare de angajaţi cu salariu minim, necalificați, sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.
„Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

gsp.ro: Cum arată harta banilor publici în sportul românesc: un demers la cheremul politicienilor și un talmeș-balmeș între primării, consilii județene!

gsp.ro: Cum arată harta banilor publici în sportul românesc: un demers la cheremul politicienilor și un talmeș-balmeș între primării, consilii județene!

Studiul realizat la solicitarea Gazetei și documentat de BNS merge în detaliu și evidențiază felul în care autoritățile locale au finanțat sportul. Harta, pe județe, aduce câteva concluzii șocante:

Iași, deși e al doilea județ al țării ca număr de locuitori, apare abia pe poziția a 28-a în topul celor au oferit cei mai mulți bani pentru sport. Covasna are o populație de peste 4 ori mai mică, dar a alocat aproape tot atâția bani cât județul Iași. În vreme ce Călărași, care are o treime din locuitorii Iașului, a oferit către sport cu 300.000 de euro mai mult!

#VOCILEMOLDOVEI: Despre incorectul tratament al Bucureştiului aplicat Moldovei

#VOCILEMOLDOVEI: Despre incorectul tratament al Bucureştiului aplicat Moldovei

Trâmbiţează cei de la Bucureşti un soi de strategie incredibil de incorectă! Ei, politicienii şi strategii încrâncenaţi şi captivi #centralismului, consideră că ar fi normal ca în realizarea unei autostrăzi sau a unei reţele de autostrăzi să se urmeze musai continuitatea reţelei deja existente. E ineficientă această focalizare doar pe un singur model de evoluţie a structurilor teritoriale. Dacă privim din perspectiva trans-scalară, la nivel continental sistemul autorutier e (aproape) complet dezvoltat doar la vest de România şi doar judeţele Arad şi Timiş sunt legate la acesta.

Dezbatere MDM: „Capcanele bugetului României. Cum afectează Moldova?”

Dezbatere MDM: „Capcanele bugetului României. Cum afectează Moldova?”

De-a lungul anilor s-a discutat îndelung pe marginea faptului că Moldova este dezavantajată la capitolul investiții susținute din bani guvernamentali. Nu erau bani pentru autostrăzi, exceptând sume anemice pentru studii de fezabilitate, nu erau alocări pentru modernizarea căilor ferate, pentru vreun pod important, pentru vreo sală polivalentă, pentru vreun stadion într-un mare oraș din regiune etc.
Cum se prezintă lucrurile în bugetul pe 2021? Primește Moldova banii necesari pentru dezvoltare sau rămâne doar cu promisiuni reambalate an de an?

#VOCILEMOLDOVEI: Centralismul e pe banii celorlalți

#VOCILEMOLDOVEI: Centralismul e pe banii celorlalți

Cum ar fi dacă bucureștenii n-ar trăi pe banii țării ? Pentru că schema de care beneficiază cei mai bine plătiți și emancipați locuitori ai țării e următoarea: miliarde din bugetul ministerului Transportului s-au dus în ultimii ani pe subvenția biletului de călătorie cu metroul; alte miliarde de la bugetul statului o iau pe căi ocolite pentru a furniza bucureștenilor cea mai ieftină încălzire și apă caldă din țară. Așadar, locuitorii cu cele mai mari venituri din țară beneficiază de cele mai mari subvenții la servicii, dar nu de la primăria localității, ci de la bugetul întregii Românii.

COMUNICAT DE PRESĂ. Societatea civilă cere un acord cu clasa politică pentru redactarea Codului Electoral al României

COMUNICAT DE PRESĂ. Societatea civilă cere un acord cu clasa politică pentru redactarea Codului Electoral al României

Grupul de inițiativă Coaliția Cod Electoral Acum (CCEA) anunță depunerea în parlament și transmiterea către partidele politice parlamentare, precum și către Autoritatea Electorală Permanentă a unui document de poziție cu propuneri referitoare la adoptarea de către legislativ a unui Cod Electoral unificat și coerent. Propunerile au la bază observarea tuturor formelor de scrutin electoral în România și la nivel internațional, o cercetare a legislației electorale din alte țări, dinamica și amploarea migrației românești în afara granițelor și standarde sau recomandări internaționale, precum cele ale Comisiei de la Veneția sau ODIHR.

ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

Pe 24 ianuarie, Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere pe tema unirii de la 1859 şi a consecinţelor acesteia, la care au participat istoricii ieşeni Florea Ioncioaia, Mihai Chiper şi Adrian Cioflâncă. Discuţia, moderată de Dorin Dobrincu, a fost transmisă live pe facebook. Două teme mari au stârnit interesul celor care au vizionat evenimentul.

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

Pe finalul anului trecut (29 decembrie 2020), Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere online având ca temă „De ce nu se întorc migranţii. Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, cu prezentări susţinute de sociologul Dumitru Sandu, geograful George Ţurcănaşu şi antropologul italian Pietro Cingolani de la Universitatea din Torino.

MEMORIU pentru introducerea sectorului transmontan A8 (Tg. Mureş–Ditrău–Poiana Largului–Tg. Neamţ–Nod autorutier cu A7) în PNRR şi includerea întregii autostrăzi A8 în POT 2021-2027

MEMORIU pentru introducerea sectorului transmontan A8 (Tg. Mureş–Ditrău–Poiana Largului–Tg. Neamţ–Nod autorutier cu A7) în PNRR şi includerea întregii autostrăzi A8 în POT 2021-2027

Trei înalți oficiali ai Uniunii Europene, cu responsabilități în domeniul transportului și politicilor pentru coeziune regională, au primit ieri, din partea Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, un memoriu în care se argumentează necesitatea ca Autostrada A8 să fie prioritară în toate strategiile de dezvoltare realizate cu finanțare europeană de către statul român.
Documentul, adresat Comisarului pentru Politica Regională al Comisiei Europene - Elisa Ferreira, Comisarului pentru Transporturi - Adina Vălean și președintelui Comisiei pentru Transport și Turism a Parlamentului European - Karima Delli, detaliază în peste 30 de pagini argumentele pentru care Autostrada A8, care ar urma să traverseze Moldova de la Est la Vest, este singura soluție pentru scoaterea din izolare și dezvoltarea accelerată a celei mai defavorizate regiuni a Uniunii Europene.

MEMORANDUM for the introduction of the A8 trans-mountain section (Târgu Mureş – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamţ – Motorway junction with A7) in PNRR and the inclusion of the entire A8 Motorway in POT 2021-2027

MEMORANDUM for the introduction of the A8 trans-mountain section (Târgu Mureş – Ditrău – Poiana Largului – Târgu Neamţ – Motorway junction with A7) in PNRR and the inclusion of the entire A8 Motorway in POT 2021-2027

Considering the fact that A8 Motorway is missing from the list of major investments included in the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), designed by the Romanian Ministry of European Funds, the Association Miscarea pentru Dezvoltarea Romaniei (Movement for the Development of Moldova – MDM) considers it is necessary to obtain full funding - through PNRR and POT - of this vital infrastructure objective for the region of Moldova, the eastern part of Romania.
In support of our approach, we attach the Memorandum below, which argues the need for A8 Motorway to be a priority in all development strategies carried out with European funding by the Romanian government.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

Două soluții pentru dezvoltarea infrastructurii Moldovei.  Propuneri din partea societății civile

Două soluții pentru dezvoltarea infrastructurii Moldovei. Propuneri din partea societății civile

Asociațiile „Moldova vrea Autostradă” și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” propun două măsuri concrete pentru optimizarea șanselor de realizare a Autostrazii Ungheni-Iași-Târgu Mureș: menționarea A8 în programul de guvernare PNL - USR-PLUS - UDMR și reprezentarea societății civile într-o poziție din structurile decizionale executive printr-o persoană neafiliată politic, cu experiență relevantă în domeniul infrastructurii rutiere mari.