Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

de George ȚURCĂNAȘU

Despre sistemul european statistic şi administrativ.

Lăsând nivelul naţional la o parte, sistemul european statistic şi administrativ e alcătuit din cinci paliere dispuse trans-scalar (de la scara supra-regională şi regională, la cea locală): NUTS 1, NUTS 2, NUTS 3, LAU 1 şi LAU 2. NUTS reprezintă Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică, iar LAU (abrevierea în limba engleză) – Unităţile Administrative Locale. Nu toate statele UE au aceste nivele statistice oficializate ca teritorii administrative. România, de exemplu, deşi colectează datele la aproape toate nivelele, nu are oficializate din perspectivă administrativă nici NUTS1 (Macroregiune), nici NUTS2 (Regiunea de dezvoltare) şi nici LAU1 (teritoriu intermediar între comună şi judeţ – de tip raion, plasă).

De ce sunt necesare din când în când intervenţiile la nivelul sistemelor administrative?

În orice societate, sistemul administrativ e conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii. Din punctul de vedere al organizării administrative, semnificaţia şi finalitatea generală a principiului subsidiarităţi constau în atribuirea unui anumit grad de autonomie unei autorităţi subordonate faţă de o autoritate superioară, în special autonomia unei autorităţi locale faţă de puterea centrală (cf.www.europarl.europa.eu). Bazându-se în principal pe relaţiile ierarhice de putere, ce au o logică verticală în sistemul administrativ, conform acestui principiu are loc distribuirea competenţelor între diferitele niveluri de putere.

Dinamica actuală accelerată a sistemului economic şi social, care se repercutează asupra organizării spaţiale a obişnuinţelor de consum, a tehnologiilor de producţie a bunurilor şi serviciilor, a fluxurilor, a obişnuinţelor de practicare a teritoriului, impune un caracter de perisabilitate structurilor teritoriale. De aceea, un sistem administrativ conservator poate deveni o structură care jenează dezvoltarea teritorială. Astfel, apare necesitatea fie a schimbării configuraţiilor nivelelor administrative existente, fie a apariţiei unor structuri noi, superioare din perspectiva scalară (nivelul regional, de exemplu) sau intercalate celor existente (un nivel administrativ între comună şi judeţ).

Structurile teritoriale închise de succesiunea scalară de griduri administrative au un caracter pulsatoriu dat fie de apariţia, dispariţia şi din nou apariţia unui nivel, deseori într-o geometrie revizuită, în funcţie de evoluţiile relaţiilor dintre componentele teritoriale, fie de creşterea sau descreşterea importanţei administrative a unui nivel sau altul, în funcţie de politica teritorială a statului.

Un exemplu potrivit pentru a observa caracterul pulsatoriu al unui nivel administrativ îl reprezintă nivelul LAU1 polonez – powiat-urile. Ele fac parte din tradiţia administrativă poloneză încă din Evul Mediu, istoria lor debutând, conform izvoarelor istorice, cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Powiat-ul a fost unitatea de bază a organizării teritoriale atât în Polonia medievală, cât şi în structura confederaţiei Polono-Lituaniene. În secolul al XIX-lea au funcţionat în structurile teritoriale ocupate ale Poloniei sub denumirile echivalente ale populaţiei ocupante – „Uezd” în limba rusă şi „Kreis” în limba germană. După ce Polonia şi-a recâştigat independenţa în 1918, powiat-urile au reprezentat unităţile teritoriale locale de rang doi. În 1975 powiat-urile au fost desfiinţate, în favoarea unui număr mai mare de voievodate, dar au fost reintroduse în sistemul administrativ la 1 ianuarie 1999, odată cu apariţia celor 16 mari voievodate (NUTS 2).

De ce e necesar nivelul LAU1 în România?

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelele scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ. Un astfel de nivel face parte din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente. Echivalentele istorice ale structurilor de tip LAU1 au fost: ocolul – în cazul statului moldovenesc, plasa – în cazul Ţării Româneşti, denumire extinsă şi în cazul Principatelor Unite şi României. Cam de aceeaşi talie erau şi organizările intermediare de tip raion din perioada de administraţie teritorială de influenţă sovietică.

Nivelul LAU1 ar fi foarte util în reconstrucţia sistemului teritorial al României din mai multe motive. Dintre acestea, cele mai importante par a fi: eficientizarea administraţiei locale şi consolidarea centralităţilor teritoriale locale – a oraşelor mici şi mijlocii sau chiar unor aşezări rurale ce vor deveni reşedinţe de plasă. Mai mult, nivelul LAU1 ar putea să constituie unitatea elementară (mult mai fină decât unitatea teritorială judeţeană) în constituirea configuraţiilor regionale. La fel a procedat şi Polonia, care e un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte trasarea nivelului administrativ regional. Să le luăm pe rând.

LAU1 e un nivel ce ar eficientiza administraţia locală, dacă ar prelua majoritatea competenţelor administrative active în prezent la nivel comunal (LAU2); e indicat ca nivelul comunal să funcţioneze în continuare, dar delestat de majoritatea competenţelor administrative. În cadrul comunei poate funcţiona o filială a LAU1 care să devină o interfaţă între cetăţean şi noul centru; însă, cel mai important rol al comunei ar fi acela de a alege şi promova consilieri care să le apere interesele locuitorilor la nivelul centrului LAU1. (Pe data viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

articol apărut în Ziarul De Iași, 29 octombrie 2020

Leave a Reply

Your email address will not be published.