iasulnostru.ro: Moldova nu vrea doar autostradă

Care-i treaba cu regionalizarea?

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează astăzi și mâine, la Ipotești, județul Botoșani, cea de-a doua ediție a Școlii de vară, intitulată „Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.

Am apelat la istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre membrii fondatori ai MDM, pentru a înțelege ce-i mână în luptă pe intelectualii moldoveni care militează pentru regionalizare.

Interviul a fost editat pentru claritate și concizie.

Spuneți-mi câte ceva despre Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Când a apărut și care este misiunea ei?

MDM a apărut în ianuarie 2019, din necesitate, având în vedere marginalizarea și discriminarea la care Moldova a fost supusă vreme de decenii de un centru care nici nu înțelege regiunea, nici nu este interesat de problemele sale.

În plus, Bucureștiul a preferat să-și exercite puterea în diversele comunități din județele noastre prin intermediul unor ieniceri din politică și administrație, care au constituit extinse rețele clientelare, corupte, vopsite în diferite culori de partid.

Misiunea asociației este promovarea și apărarea intereselor Moldovei. Dezvoltarea regiunii reprezintă cheia potrivită de interpretare a acțiunilor noastre, cu accent pe:

  • infrastructură
  • eliminarea inechităților în privința alocărilor bugetare
  • căutarea de soluții pentru reducerea migrației excesive
  • inversarea hemoragiei demografice cu care ne confruntăm de decenii

MDM susține regândirea arhitecturii interne a statului român, modernizarea, eficientizarea administrativă şi fiscală prin descentralizare şi regionalizare, debirocratizarea și delocalizarea instituțională.

De asemenea, considerăm că este importantă instituirea unui tip de parteneriat financiar direct cu instituțiile europene, pe proiecte, fără intermedierea centrului, refacerea legăturilor economice cu celelalte regiuni ale României, cu Europa centrală și cu proximitatea noastră răsăriteană, coeziunea teritorială şi a identităţii regionale, promovarea şi recuperarea patrimoniului memorial al Moldovei.

De ce este importantă regionalizarea pentru ieșeni?

Regionalizarea a făcut parte în anii 1990-2000 din vocabularul tabu al spațiului public din România. Abia în ultimul deceniu discuția s-a înfiripat, au fost propuse chiar vagi proiecte de regionalizare de către guvernele Boc în 2011, Ponta în 2013, și Orban în 2020.

Politicienii nu s-au dovedit însă nici prea convinși că este nevoie de așa ceva, nici capabili să susțină o dezbatere cu argumente solide, dincolo de negocierile din spatele ușilor închise, cu privire la locul unde să fie o capitală regională sau alta ori cine să fie „voievozii” noilor structuri.

Când vorbim de regionalizare trebuie să avem în vedere nu doar o comunitate locală sau alta, ci ansamblul României. Regionalizarea va fi în avantajul cetățenilor români, implicit al moldovenilor, așadar și al ieșenilor.

Dincolo de ideea că prin regionalizare ar putea fi dezavantajate regiunile mai puțin dezvoltate, opinia noastră este că situația ar fi exact inversă.

Regionalizarea ar permite, prin introducerea nivelului administrativ intermediar între cel național și județean, o mai bună administrare a teritoriului, impulsionarea dezvoltării și o reprezentare mai echilibrată a puterii la nivel teritorial, o mai bună participare a cetățenilor la treburile comunităților. Noi credem că în structurarea regiunilor ar trebui să se țină cont de nevoia de dezvoltare, de geografie, de aspectele istorice, culturale și identitare. Este nevoie de o anume omogenitate din toate aceste puncte de vedere, pentru ca structurile regionale să fie viabile.

Ar fi cazul să se renunțe la ingineria socială specifică centralismului românesc, la decuparea geometrică a teritoriului. Nu e obligatoriu ca regiunile să aibă dimensiuni egale, număr de populație egal, după cum nu au nici aceeași geografie. În privința Moldovei, noi susținem ca această regiune să includă cele opt județe dintre Carpați și Prut, de la Siret la Galați.

Reforma administrativă presupune modificarea Constituției printr-un referendum și votul a două treimi din Parlament, ceea ce nu pare fezabil până în 2024. Există și alte căi legislative pentru a implementa un nivel regional în administrație?

Într-adevăr, adoptarea unei reforme administrative, în mod explicit regionalizarea, presupune schimbarea Constituției. În actualul context politic, și eu sunt sceptic că un referendum pentru modificarea sau completarea art. 3, pct. 3 ar fi posibil. Nu văd alte căi pentru introducerea nivelului administrativ regional în România. Am în vedere o regionalizare viabilă, nu una făcută pe genunchi.

Însă cred că un referendum va fi posibil în viitor dacă dezbaterea publică va fi susținută de cercuri politice, civice și intelectuale, cu prezentarea argumentelor în favoarea regionalizării, a avantajelor pe care aceasta le va avea pentru comunitățile locale și regionale, în cele din urmă pentru statul român.

Partidele politice, inclusiv USR-PLUS, s-au arătat mai degrabă reticente față de MDM și ideea de regionalizare, în general. De ce credeți că partidele noi evită dialogul pe această temă, deși, oficial, pretind că au o agendă reformatoare?

Partidele politice – de la putere sau din opoziție – nu au pe agendă regionalizarea României. Dacă facem abstracție de unele declarații generale, partidele nu par să aibă oameni competenți care ar putea susține o dezbatere publică.

Îngrijorător este faptul că unii dintre liderii politici, care fac agenda în propriile partide, în guvern, ministere și în Parlament nu au proprietatea termenilor, nu au cunoștințe minimale în chestiunile care privesc regionalizarea, avantajele acesteia, pașii de urmat, modelele existente în Uniunea Europeană. În cel mai bun caz, discuțiile se învârt în jurul nevoii de a atrage fonduri europene sau de a-și consolida propria putere.

Expertiză în privința regionalizării există în afara partidelor, în mediile academice și în câteva asociații civice. Cercetătorii din universități și institute, experții din think-tank-uri organizează dezbateri publice, prezintă proiecte, propun modele de dezvoltare. Impresia mea este că politicienii urmăresc să-și agațe la butonieră expertiza celor amintiți, dar sunt prea puțin dispuși să și țină cont de opiniile lor.

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei nu este partid politic, dar pune multe probleme care au de-a face cu spațiul politic. Declarațiile pretins reformatoare ale partidelor trebuie să treacă și testul practicii politice și administrative pentru a fi credibile. Altfel rămân doar vorbe goale.

MDM organizează o școală de vară la Ipotești, în acest weekend. Ce se va întâmpla acolo și cum se pot implica cei care vor să vă sprijine?

Intenția MDM a fost de a iniția o dezbatere publică pe tema regionalizării, pentru a identifica punctele tari și punctele slabe ale acestei dezirabile reforme administrative. Vom discuta în prima zi despre fundamentele regiunii: teritoriu, cetățeni, instituții, iar în cea de-a doua despre patrimoniu memorial, identitate și valori regionale.

La Școala de dezvoltare poate participa oricine este interesat de temele anunțate. Întregul eveniment va fi transmis pe pagina de Facebook a asociației. Am ales această variantă tocmai pentru ca un număr cât mai mare de oameni, interesați de subiectele Școlii, să poată urmări comunicările și dezbaterile de la Ipotești.

de Alex Enășescu, iasulnostru.ro, 27 august 2021

Leave a Reply

Your email address will not be published.