inovarecivica.fdsc.ro: DRUMURI ȘI OAMENI PE/PENTRU HARTA MOLDOVEI

Dacă intri pentru prima oară pe site-ul adoptadrummoldova.ro, vei vedea de la bun început o hartă aparent obișnuită a Moldovei care în secunda 2 se umple de marcaje roșii și verzi. Dacă te întrebi ce-i cu aceste pin-uri, vei putea citi limpede, chiar deasupra hărții: „află, în timp real, în ce stadiu sunt lucrările la un drum anume și dacă se respectă graficul de execuție comunicat de autorități; „pin-urile roșii reprezintă drumurile județene, pin-urile verzi reprezintă drumurile naționale.” Dacă te interesează cum stau lucrurile (lucrările) într-unul dintre cele opt județe ale Moldovei, selectezi pur și simplu harta județului respectiv.

Mergi mai departe și dai clic la întâmplare pe unul dintre cele aproape 200 de pin-uri de pe hartă. Afli ce indicativ are drumul, ce lungime, valoarea și obiectivul investiției (modernizare, reabilitare, consolidare etc.), cine este autoritatea responsabilă, când au fost demarate lucrările, care e termenul de finalizare. Parcurgi de îndată toate astea, apoi „relieful” informațional se schimbă. Cuvintele sunt vii, la prima mână, descriptive: „asfalt vechi, de ani de zile, cu spărturi și gropi”; „fără șanțuri de scurgere”; „drum cu prundiș, plin de denivelări, vălurit, cu gropi (max. 30 km/oră) etc. Dedesubt vezi mai multe fotografii și filmări așa cum sunt, de la fața locului. Vezi adevărul despre drumul sau bucata de drum din spatele pin-ului. Vezi ce-i pe hârtia autorităților și ce-i pe terenul oamenilor care-l folosesc. Vezi dacă autoritățile se țin de cuvânt și de treabă.

„Cartografii” proiectului „Adoptă un drum în Moldova” sunt mulți dintre ei foști jurnaliști, actuali istorici, ingineri, economiști. 23 de cetățeni din cele opt județe ale Moldovei care pe 14 ianuarie 2019 au fondat Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM). „Cu intenția declarată de a apăra interesele regiunii Moldova, de a-i promova valorile, de a fi o voce pentru această zonă a țării, trădată frecvent de politicieni,” ne spune Dan Radu, managerul proiectului și vicepreședintele asociației. Mulți dintre ei au fost inițiatori ai protestelor legate de Autostrada Iași-Târgu Mureș, culminate cu marșul auto spre București care a adunat peste 300 de autovehicule din toate județele Moldovei.

Ne întoarcem la începutul proiectului, pe 15 ianuarie 2020. MDM avea întâi și-ntâi nevoie de informații oficiale despre drumurile aflate deja în lucru sau scoase la licitație în acest an pentru întreținere, reabilitare, modernizare. În cuvintele lui Dan, reacțiile instituțiilor au fost cam așa: „cu unele Consilii Județene a mers foarte greu. Neamțul ne-a răspuns în doi peri, dar la insistențele noastre au livrat. Galațiul nu ne-a răspuns deloc. Vasluiul ne-a răspuns după vreo patru luni, după trei adrese, cam când se încheia proiectul, cu o săptămână înainte de 14 iulie. Ceilalți au fost cooperanți, unii chiar prompți. Cu Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași – cei care au în administrare drumurile naționale din toată Moldova – am lucrat excelent. Ei deja prezentau pe pagina lor de Facebook mai toate lucrările pe care le făceau în regiune, cu fotografii și filmulețe, cu o comunicare foarte bine pusă la punct.”

Prima etapă a drumului s-a încheiat cu bine: MDM avea lista tuturor obiectivelor de infrastructură pentru care se semnaseră deja contractele de lucrări. Venise timpul recrutării voluntarilor din regiune. Ei erau ochii de pe teren ai proiectului. Ei trebuiau să monitorizeze lucrările și să furnizeze imaginile și filmulețele din spatele pin-urilor. Un exemplu perfect de crowdsourcing. Noi, câțiva, nu putem face mare lucru. Noi împreună însă putem face o hartă de presiune civică și responsabilizare a autorităților.

„Abia începusem activitatea de recrutare, undeva în luna martie, că am fost siliți să ne oprim brusc” povestește Dan. Se parcursese firesc o treime din drum când, peste noapte, în vocabularul activ al României au intrat cuvinte neștiute până atunci: „pandemie”, „noul coronavirus”, „COVID 19”, „stare de urgență”. „Atunci am propus finanțatorului dezvoltarea de urgență a unui alt proiect, foarte necesar la acel moment, și anume un portal, un agregator de servicii de întrajutorare pentru cei afectați de pandemie din regiunea Moldovei.” Platforma „Moldova Solidară” a integrat inițiativele societății civile, ale mediului de afaceri și ale administrațiilor publice locale din Moldova și din țară. O altfel de hartă de care, în general, avem cu toții nevoie – a apropierii dintre oameni, a celor care au nevoie de ajutor și a celor care vor să ajute. „Moldova Solidară” a fost evidențiată pe prima poziție în raportul întocmit de Secretariatul General al Guvernului legat de acțiunile ONG-urilor în combaterea pandemiei.

După ridicarea restricțiilor de circulație, 22 de voluntari au ieșit pe drumurile Moldovei. Au transmis „în direct” peste 300 de materiale video și peste 300 de fotografii. Au fost „cartografiate” 9 hărți interactive, una generală, a regiunii, și 8 hărți județene. A fost realizat un document științific serios, ”Moldova accesibilă – analiza fluxurilor de persoane și de trafic din regiune”, care analizează relația dintre accesibilitatea rutieră și competitivitatea regională a Moldovei.

Dacă îi întrebi pe Dan ce înseamnă acest proiect pentru MDM îți va spune că este primul proiect finanțat al organizației și că nu-l consideră un proiect de portofoliu, ci un „act concret, real, folositor locuitorilor din regiunea în care trăiesc”. Că acum știe cum reacționează instituțiile care se ocupă de infrastructura Moldovei, le știe modul de lucru și capacitatea reală de a rezolva problemele drumurilor din regiune. Că acest șantier civic și de dezvoltare regională crește deja cu noi membri și noi hărți urmează să apară: „vom introduce foarte curând în harta interactivă și drumurile de pământ din județele Moldovei”.

mai mult, aici

inovarecivica.fdsc.ro , 9 septembrie 2020

Leave a Reply

Your email address will not be published.