Modele și soluții pentru dezvoltarea Moldovei

Două zile intense de prelegeri și dezbateri, la prima ediție a Școlii de Dezvoltare a Moldovei, organizată de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Asociația Nord, cu sprijinul Primăriei Botoșani, în cadrul festivalului Zilele Nordului.

Școala de vară, care a adus în discuție modele și soluții de dezvoltare a regiunii Moldovei, dar și inovarea urbană, s-a desfășurat în atmosfera specială de la Memorialul Mihai Eminescu de la Ipotești, timp de două zile, pe 28 și 29 august 2020.

Au fost de față la prezentări și discuții membri ai Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, reprezentanți ai unor ONG-uri din Iași, Rădăuți, Botoșani, Roman, Târgu Bujor-Galați, angajați ai primăriilor din județul Botoșani și ai Consiliului Județean Botoșani implicați în realizarea de proiecte cu finanțare din fonduri europene.

Seria de comunicări a fost deschisă de Marius Cristea, expert al Băncii Mondiale, care a expus „Perspectivele pentru dezvoltarea Moldovei până în anul 2030”, provocându-i pe participanți să vadă oportunitățile pentru regiune dincolo de autostrăzi, agricultură și turism – socotite în prezent principalele motoare de „creștere” ale Moldovei.

Potrivit expertului, este necesară o ieșire „din logica trinomului agricultură-industrie-turism ca viziune de dezvoltare economică”, alternativa fiind încurajarea serviciilor (mai ales ceea ce ține de digitizare, inginerie, consultanță etc.). De asemenea, ar trebui ca regiunea să profite la maxim de fondurile europene din perioada 2021-2027. „Nu cred că vom mai avea șansa istorică să cheltuim atâția bani”, a spus Cristea.

A urmat urbanistul irlandez Ralf Alwani, de la Urban Scale Interventions, Belfast, care a prezentat câteva proiecte de design urban pe care le-a realizat în capitala nord-irlandeză, descriind și modul în care a colaborat cu autoritățile în decursul dezvoltării proiectelor.

Alexandrina Dinga, de la asociația Civica Iași, și-a axat intervenția pe nevoia de schimbare a strategiilor urbane autohtone și a explicat conceptul de „orașe pentru oameni”, detaliind și câteva din ideile care vor sta la baza noii politici urbane în România, în pregătire la Ministerul Dezvoltării.

Pe tema reorganizării administrative a vorbit profesorul universitar George Țurcanașu, specialist în geografie economică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care a argumentat, folosind exemplele Poloniei și Franței, că regiunile și teritoriile supracomunale ar da eficiență sistemului administrativ românesc.

Anamaria Vrabie, de la Urban INC și Divizia de Inovare Urbană Cluj Napoca, a abordat necesitatea de a ieși din actuala logică în care funcționează la ora actuală administrațiile locale, explicând ce presupune termenul de inovare urbană și descriind modul în care se aplică în prezent acest concept în țară și străinătate.

Urbanistul clujean Eugen Pănescu, cofondator al biroului de urbanism și arhitectură româno-german Planwerk, a împărtășit participanților din propria experiență de colaborare cu reprezentanții primăriilor din Transilvania. De asemenea, nu au lipsit observațiile cu privire la situația arhitecturală din orașele Moldovei, în special din Iași.

Școala pentru Dezvoltarea Moldovei s-a încheiat cu o dezbatere centrată pe acțiunile necesare pentru ca regiunea să iasă din starea de stagnare în care se află.

Moldova are nevoie de soluții pentru depășirea problemelor sociale și economice cu care se confruntă. Pentru a le identifica dezbaterea este obligatorie, una la care se participe și cetățenii, și autoritățile. Din păcate, constatăm că există un blocaj, o prăpastie la nivelul comunicării dintre autorități și cetățeni, iar asociațiile civice încearcă să acopere tocmai această prăpastie.

Cultura publică predominantă în Moldova – și în ansamblul României, trebuie să spun – în special în mediul rural, dar și în orașele medii și mici este marcată de indiferență, neîncredere și neimplicarea în urmărirea binelui public. Te frapează convingerea populară că oricum nimic nu se schimbă și scepticismul generalizat că poți mișca indiferența, incompetența și reaua credință a autorităților.

E un cerc vicios: oamenii nu au încredere în autorități, iar reprezentanții acestora din urmă descurajează mai degrabă ceea ce nu e în avantajul lor direct și imediat.

Spargerea acestui cerc vicios este obligatorie pentru a schimba situația. De sus în jos nu se va întâmpla nimic în acest sens, cel puțin dacă avem în vedere istoria noastră recentă. Și atunci soluția este să încercăm ceva de jos în sus, prin implicarea cetățenilor. În cazul Moldovei este nevoie inclusiv de recâștigarea coeziunii regionale, de susținere reciprocă, îndeosebi cu accent pe proiectele mari, precum cele care privesc infrastructura de transport, sistemele de sănătate și educație, care să facă viața mai bună pentru locuitorii regiunii, pentru a-i păstra aici, și atractivă pentru alții din afara ei, inclusiv pentru investitori.

Școala de Dezvoltare a Moldovei este un bun prilej pentru a identifica soluții în acest sens. Prima ediție, tocmai încheiată, a fost un succes din punctul nostru de vedere,” a conchis istoricul ieșean Dorin Dobrincu, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.