Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte. Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relații rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnațional.

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de circa 30 miliarde de euro alocaţi de Bruxelles României, a fost pus aseară de Guvern în consultare publică. Prima constatare la o primă lectură: Iaşul este pomenit doar cu un mic tronson de centură. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj - Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest. Reacţiile liderilor liberali au lipsit aseară

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează mâine, 24 noiembrie, o nouă discuție publică online, în cadrul dezbaterilor „În numele Moldovei” care au loc lunar, în ultima marți a lunii.
Dezbaterea lunii noiembrie are ca temă „Agamiță Dandanache&Nae Cațavencu - Care este puterea reală a Moldovei pe scena politică românească?”.

Caii morți ai Moldovei din PNL

Caii morți ai Moldovei din PNL

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a inițiat un demers de responsabilizare a candidaților PNL la alegerile parlamentare din județele din Nordul și Centrul Moldovei și a transmis acestor candidați întrebări țintite referitor la proiectul Autostrăzii A8, Iași - Târgu Mureș. Din cei 30 de candidați liberali cărora le-au fost adresate întrebările, am primit răspunsuri doar de la doi dintre aceștia. Adică, un comportament înspăimântător de asemănător celui dovedit până în 2019 de deputații PSD, observabil când au fost luați la întrebări de asociațiile pro-autostradă.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

În ciuda faptului că populaţia României a înregistrat un recul important în ultimele trei decenii, numărul de UAT-uri locale (unităţi teritorial administrative - municipii, oraşe şi comune) a crescut simţitor (2947 - la finalul anilor ’90; 3292 în prezent). Sursa exclusivă a acestei evoluţii e apariţia de noi comune. Intenţia mea e departe de a critica aceste acţiuni legislative de înfiinţare de noi UAT-uri locale, mai ales că unele dintre comunele nou înfiinţate (foarte puţine, e drept!) îşi pot susţine activitatea administrativă chiar din veniturile proprii.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelele scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ. Un astfel de nivel face parte din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente.

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Noutăți despre autostrăzile regiunii

#ÎNNUMELEMOLDOVEI: Noutăți despre autostrăzile regiunii

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a reluat dezbaterile „În numele Moldovei”.

Prima astfel de discuție deschisă a avut loc marți, online, pe pagina de Facebook a asociației și a avut ca temă „Noutăți despre autostrăzile regiunii”.

Au fost invitați Ionuț Ciurea - asociația Pro Infrastructură, Adrian Covăsnianu - asociația Moldova vrea Autostradă. Moderator: Dorin Dobrincu - Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei anunță reluarea dezbaterilor „În numele Moldovei”

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei anunță reluarea dezbaterilor „În numele Moldovei”

CÂND și UNDE: În fiecare lună, în ultima marți, la ora 19.00, online.
CINE POATE PARTICIPA: Toți cei interesați de promovarea și apărarea intereselor Moldovei, de soluțiile pentru dezvoltare, de scoaterea din izolare, de depăşirea disparităţilor regionale, de coeziunea teritorială, de recuperarea patrimoniului memorial al regiunii etc.

Valevizarea Moldovei se desfășoară pe tăcute

Valevizarea Moldovei se desfășoară pe tăcute

Pentru cei care nu-și aduc aminte de planul economistului sovietic Emil Borisovici Valev: prin 1964, susnumitul lansa ideea unui complex economic interstatal – sud-estul României, Basarabia, sudul Ucrainei și nordul Bulgariei urmau să se transforme într-o uriașă fermă agricolă. Au sărit atunci ca arși comuniștii români, apărând revoluția industrială a poporului în plină orgie a economiei de comandă. În esență este vorba de o revoltă generată de condamnarea la subdezvoltare, la non-relevanță a României; de o politică de negare a dreptului la independență economică și națională, generată în scopuri de dominație și interese de-a dreptul coloniale.

Comunicat de presă: Autostrăzile Moldovei sunt în pericol!

Comunicat de presă: Autostrăzile Moldovei sunt în pericol!

„Autostrăzile Moldovei sunt în pericol!” și „A8 + A7 + A13 = ZERO” – acestea au fost mesajele principale, proiectate cu laser pe clădirea Casei Pătrate din Iași, sediul Prefecturii și Consiliului Județean, pe care le-a transmis, vineri și duminică seară, asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Acțiunile reprezintă un semnal de alarmă cu privire la tot mai desele indicii care sugerează că guvernul de la București tergiversează și chiar intenționează să renunțe la proiectul Autostrăzii A8/Autostrada Unirii, Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș.

Pe aici nu se trece 2.0

Pe aici nu se trece 2.0

Construcţia unei alternative transcarpatice eficiente, să zicem că ar fi A8 sau Autostrada Nordului (apărută târziu în discursurile politicianiste, cel mai probabil în urma une strategii construite la Centru pentru a desolidariza şi mai mult judeţele regiunii noastre), ar fi o acţiune mai înţeleaptă decât să aşteptăm în van modificările geopolitice majore în interstiţiul central-est european, mai ales că o extindere a UE către est e mai departe ca niciodată.

Dobrincu: “Încrederea în autoritățile de la București că vor face autostrada A8 este foarte scăzută”

Dobrincu: “Încrederea în autoritățile de la București că vor face autostrada A8 este foarte scăzută”

“Încrederea în autoritățile de la București că vor face această autostradă este foarte scăzută în rândul membrilor asociațiilor civice din Iași și în societeatea civilă în ansamblu,” a declarat Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, invitat joi, 8 octombrie, la postul de televiziune TeleM, la emisiunea “În linia întâi”, moderată de jurnalistul Florin Ghețău.

O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala

O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala

Un prieten din capitală observa că nu putem avea o judecată simplistă, că de fapt Bucureștiul (comunitatea locală) suportă cheltuialile cu toate instituțiile centrale. Noi – membrii MDM – nu credem că e așa. Însă pentru a evita luptele fratricide avem o propunere. Ca să luăm de pe capul bucureștenilor „povara” atâtor instituții centrale avem o soluție rațională și etică: le delocalizăm.