Proiectele A7 și A8: lentoare birocratică, slăbiciune tehnică, PR politic

de Dorin Dobrincu

Luni, 5 iulie 2021, la București a avut loc ședința săptămânală a CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). De această dată a fost vorba de o întâlnire fizică, prima după câteva luni în care ședințele fuseseră doar în Zoom.

Asociațiile civice din Moldova au avut doi reprezentanți: subsemnatul din partea Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, iar Ionel Apostol din partea Împreună pentru A8.

Din conducerea Ministerului Transporturilor a fost de față secretarul de stat Adrian Covăsnianu, din conducerea CNAIR – directorul general Mariana Ioniță și directorul Direcției Tehnice Ionuț Adrian Udeanu, precum și mai mulți angajați. De asemenea, au participat reprezentanții firmelor Consitrans, Acciona și Search Corporation, implicate în realizarea studiilor de fezabilitate și/sau proiectelor tehnice pentru autostrăzile A7 și A8.

Discuțiile au privit, cum anticipam, cele două autostrăzi importante pentru Moldova, A7 și A8. S-au făcut clarificări în privința chestiunilor legate de expropriere, realizarea forajelor, a studiilor geo, termenele de predare a studiilor de fezabilitate și proiectelor de tehnice, estimarea termenelor de depunere a ofertelor pentru realizarea lucrărilor.

Autostrada A7 (Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Siret)

Studiile de fezabilitate (SF) și proiectele tehnice (PT) sunt contractate de trei firme: 1. Consitrans, din România, care a câștigat trei tronsoane – Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani și Focșani-Bacău; 2. Acciona, din Spania, dar cu personal românesc, care se ocupă de tronsonul Bacău-Pașcani; 3. Search Corporation, din România, pentru tronsonul Pașcani-Suceava-Siret. Pentru realizarea tronsoanelor până la Pașcani vor fi bani din PNRR, după cum au tot subliniat politicienii români.

Există o preocupare pentru ca SF-urile și PT-urile de pe toate tronsoanele până la Pașcani să fie gata în această vară, cel târziu până la sfârșitul lunii septembrie a.c. La tronsonul Ploiești-Buzău ar fi vorba de 4 august 2021, la Buzău-Focșani nu am reținut un termen, la Focșani-Bacău de 22-30 septembrie 2021, Bacău-Pașcani de 16 iulie 2021.

O problemă există în zona orașului Roman, în legătură cu puțurile din care se face alimentarea cu apă a localității. Există riscul ca, dacă se adoptă varianta trecerii A7 direct pe acolo, orașul să rămână fără apă. Soluția realizării unui pod hobanat peste râul Moldova este considerată prea costisitoare din punct de vedere financiar. Urmează să fie reanalizate problemele și să fie identificată o soluție care să țină cont de nevoia de a construi autostrada, fără a periclita aprovizionarea cu apă a unei comunități urbane importante.

Conducerea CNAIR insistă că până la 20 decembrie 2021 licitațiile pentru realizarea lucrărilor la A7 – până la Pașcani – trebuie să fie în desfășurare.

Tronsonul Pașcani-Suceava-Siret este într-o fază mai puțin avansată. Săptămânile următoare ar trebui să fie stabilit traseul final al autostrăzii.

Intuiția noastră, a celor din asociațiile civice, este că s-ar putea să asistăm în perioada următoare la dispute politice în jurul A7. Din acest proiect vor dori să capitalizeze și USRPLUS, și PNL. PSD va sta la pândă, cam tot așa cum făceau și ceilalți până în iarnă sau până acum un an și jumătate.

Autostrada A8 (Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș)

Deși nu s-a insistat asupra realizării SF-ului (complet) pentru tronsonul Târgu Mureș-Târgu Neamț, firma Acciona trebuie să predea varianta finală până la 7 august 2021.

La tronsonul Lețcani-Târgu Frumos, traseul final îl vom cunoaște la 18 august 2021, potrivit reprezentantului Constrans.

Câteva observații generale

Au reieșit în timpul ședinței câteva chestiuni generale care pot fi utile pentru cei care vor să înțeleagă de ce se fac atât de greu autostrăzile în România, în particular cele din Moldova. Amintesc problema exproprierilor, diferențele tot mai importante de preț între ceea ce solicită deținătorii terenurilor și realitatea pieței. Importantă este și fluctuația prețurilor la materialele necesare la lucrări, evidențiindu-se creșterea foarte mare între martie și iunie a.c.

Chiar dacă nu se discută în mod explicit în ședințele CNAIR, mi se pare de domeniul evidenței că există o problemă cu personalul din companie. Unii oameni sunt calificați, alții au rămas la nivelul din momentul angajării. Procedurile din interior par să fie complicate, practicile arhaice. Asta este, după cum știm, o problemă generală a administrației și companiilor publice din România.

Nu există un control eficient asupra subcontractanților. Recunosc problema deschis și oficialii CNAIR, au constatat asta în teren și reprezentanții asociațiilor civice, în mod particular în chestiunea forajelor, atât pe traseul A7, cât și pe traseul montan al A8.

Firmele care contractează și subcontractează lucrările ridică probleme. Acestea sunt numeroase (spre exemplu, pentru tronsonul Ploiești-Buzău se așteaptă 15 ofertanți, la care se adaugă subcontractanții), ceea ce în principiu e un aspect pozitiv. Însă multe companii sunt neserioase. Nu vin la licitații firme mari, cu istoric impresionant. „Speranța este la turci, poate va fi printre ei vreunul mai serios”, spunea unul dintre participanți.

Cum s-a ajuns aici? Problema pare a fi tot la autoritățile române, politicieni și angajați din CNAIR etc. Să ne aducem aminte de firmele occidentale, turcești sau românești care au lucrat cu materialul clientului și în beneficiul acestuia. S-au amânat lucrări, s-au plătit penalizări, prețul pe kilometrul de autostradă a ajuns mult mai mare – chiar de câteva ori – în comparație cu alte țări din zonă. Iar autostrăzile s-au construit în pas de melc.

Dacă la începutul anului curent politicienii se înghesuiau la făcut poze în sediul CNAIR, la ședința de ieri nu a fost prezent niciun deputat sau senator. Probabil respectivii sunt prea prinși în jocurile politice, în campaniile interne din partidele lor, sunt în concediu, își păstrează forțele pentru efortul de PR din toamnă-iarnă sau din anii următori.

Asociațiile civice din Moldova rămân cu ochii și pe proiectele A8 și A7, și pe responsabilii politici sau pe tehnocrați.

Click here to change this text

Leave a Reply

Your email address will not be published.