O atmosferă de panică, decepție și furie domnește după alegeri în rândul societății active. Nu a fost scos PSD-ul din parlament? Mai mult a câștigat din nou alegerile, ca de fiecare dată. De fapt situația nu este chiar proastă. Ba chiar aș avea două vești bune.
VOCILE MOLDOVEI

Valevizarea Moldovei se desfășoară pe tăcute
Pentru cei care nu-și aduc aminte de planul economistului sovietic Emil Borisovici Valev: prin 1964, susnumitul lansa ideea unui complex economic interstatal – sud-estul României, Basarabia, sudul Ucrainei și nordul Bulgariei urmau să se transforme într-o uriașă fermă agricolă. Au sărit atunci ca arși comuniștii români, apărând revoluția industrială a poporului în plină orgie a economiei de comandă. În esență este vorba de o revoltă generată de condamnarea la subdezvoltare, la non-relevanță a României; de o politică de negare a dreptului la independență economică și națională, generată în scopuri de dominație și interese de-a dreptul coloniale.

O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala
Un prieten din capitală observa că nu putem avea o judecată simplistă, că de fapt Bucureștiul (comunitatea locală) suportă cheltuialile cu toate instituțiile centrale. Noi – membrii MDM – nu credem că e așa. Însă pentru a evita luptele fratricide avem o propunere. Ca să luăm de pe capul bucureștenilor „povara” atâtor instituții centrale avem o soluție rațională și etică: le delocalizăm.

Suntem curioși: Vasluiul va plăti apa caldă din București?
Datoriile și investițiile în sistemul de apă caldă și căldură trebuie plătite de bucureșteni. Așa e normal. Nu credeți? De ce trebuie să plătească Vasluiul, prin bugetul național, datoria la apă caldă din Pantelimon ? Pentru că bucureștenilor le-a plăcut circul și au ales o catastrofă de primar?

Regiunile (NUTS2) şi teritoriile supra-comunale (LAU1) – verigile lipsă ale unui sistem administrativ eficient în România
Una dintre cele mai interesante prezentări susținute la Școala pentru Dezvoltarea Moldovei desfășurată zilele trecute la Ipotești, în cadrul festivalului Zilele Nordului, a fost cea cu titlul “Regiunile (NUTS2) şi teritoriile supra-comunale (LAU1) – verigile lipsă ale unui sistem administrativ eficient în România”, de George ŢURCANAŞU de la Departamentul de Geografie al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, membru fondator Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Autostrada A8 versus autostrada de vorbe goale a oficialilor
Moldova rămâne singura mare regiune istorică din România fără niciun metru de autostradă. În mod special, de 13-14 ani se tot promite o astfel de cale de comunicație spre vest, dincolo de Carpați, care ar asigura legătura regiunii cu Transilvania și apoi cu Europa centrală și de vest. Ceea ce ar înseamna ieșirea din izolare și asigurarea unei condiții esențiale pentru dezvoltarea Moldovei. Declarațiile oficiale privind această autostradă și desenele pe hârtie arată bine, sunt „ochioase”. Însă rămân doar acolo.

Când ceva gestionat în interiorul regiunii ne face fruntaşii României
Mortalitatea infantilă e unul dintre cei mai utilizaţi indicatori pentru a caracteriza nivelul de dezvoltare social-economică a unui teritoriu. Din această cauză, ne aşteptăm ca judeţele bogate să fie cele ce etalează cele mai mici valori ale mortalităţii infantile. Şi, totuși, nu e aşa!