ZIARUL DE IAȘI: #Moldova_solidară

Structura informaţiilor de pe platformele de socializare s-a schimbat profund de când pandemia generată de COVID-19 a devenit reperul fundamental după care se structurează acum societatea, de la banala noastră existenţă cotidiană, până la nivelul mondial; de la dramele care se consumă în intimitatea familiilor afectate de coronavirus, până la dramele ce se consumă la nivelul global al existenţei noastre.

„Universitatea din Suceava pune la dispoziţia cadrelor medicale de la Spitalul Municipal Vatra Dornei, centrul de cazare de la Vatra Dornei, […]” M. Dimian

Jurnalul zilelor acestea: am împărţit echipamente medicale la o parte din Spitale. Am continuat cu împărţirea alimentelor la cei bătrâni şi copiii nevoiaşi. […].” Casa Share

„Livrăm gratis la uşa celor în vărstă sau nedeplasabili mâncare şi medicamente.” Sprijin pentru Băcăuani

„Ce e COVI+DATA?Pe scurt, dacă aveţi un site sau un blog personal, puteţi folosi acest widget pentru a afişa informatii importante despre COVID-19 cititorilor voştri. […]” Grapefruit

Structura informaţiilor de pe platformele de socializare s-a schimbat profund de când pandemia generată de COVID-19 a devenit reperul fundamental după care se structurează acum societatea, de la banala noastră existenţă cotidiană, până la nivelul mondial; de la dramele care se consumă în intimitatea familiilor afectate de coronavirus, până la dramele ce se consumă la nivelul global al existenţei noastre.

În faţa pandemiei de coronavirus răspunsul instituţiilor publice, al echipelor de cercetare ce depind de finaţările publice şi/sau private, al mediului de afaceri, al organizaţiilor civice sau al persoanelor fizice a îmbrăcat diferite forme. Impactul teritorial e determinat în mare parte şi de scara la care se consumă expertiza instiuţiilor sau a organizaţiilor civice. Una e să construieşti un spital mobil care va deservi o întreagă regiune, şi alta e să dotezi cu măşti sau combinezoane (echipamente de strictă necesitate) un spital de importanţă locală sau să asiguri necesarul de alimente sau medicamente pentru categoriile vulnerabile. Însă, indiferent de scara la care se mobilizează cei ce ajută acţiunea de combatere a COVID-19, ajutorul e binevenit.

Participanţii la aceste acţiuni au timpi diferiţi de reacţie. Pentru că instituţiile publice trebuie să urmeze proceduri şi norme stricte impuse prin legislaţie, orice proiect iniţiat va avea un timp de implementare mai lung. Chiar şi simplificate, aceste proceduri dilată timpul uneori nepermis de mult. Un spital mobil, fie că e situat în preajma Bucureştiului, fie a Constanţei sau Iaşului, necesită multe săptămâni de aşteptare. La fel, şi producerea unor echipamente, ce înglobează o tehnologie ceva mai sofisticată (ventilatoare, măşti cu filtre eficiente etc.) sunt încetinite de birocraţie; deşi proiectate şi realizate într-un timp scurt de echipe de cercetare sau de companii private, acestea nu pot intra în sistemul de sănătate decât dacă sunt omologate. Iar procedurile durează mult. Iată, sistemul de ventilaţie propus de universitatea suceveană, ajuns deja la versiunea 2,0, aşteaptă de aproximativ o lună omologările necesare. Proiectul realizării unor măşti medicale de către câteva companii de IT din Capitala Moldovei stagnează în lipsa omologărilor şi normelor impuse de legislaţia naţională.

Oricum, spre deosebire de instituţiile naţionale, ce au norme de funcţionare rigide ce necesită timp din belşug, societatea civilă poate funcţiona pe anumite direcţii cu o viteză sporită şi cu o fluiditate remarcabilă a acţiunilor. Dintre acţiunile citate în debutul articolului am să reamintesc două dintre ele: acţiunile complexe ale asociaţiei Casa Share, ce vizează dotările spitalelor de la echipamente de strictă necesitate, la cele sofisticate sau proiectul Sprijin pentru Băcăuani, iniţiat de mai multe ONG-uri din Bacău, ce vizează persoanele vulnerabile.

ONG-urile se remarcă nu numai prin rapiditatea şi fluiditatea tipurilor de acţiuni, ci şi prin conlucrarea unor oameni care au valori şi scopuri comune. Şi o fac pentru binele comun. În situaţiile de criză, cum este cea actuală, rolul asociaţiilor civice este cu atât mai important, cu cât reuşesc să acopere activităţi, spaţii şi segmente sociale unde instituţiile publice fie nu pătrund, fie nu pot face faţă. Grupurile civice se pot sprijini – acum şi în viitor – prin schimbul de informaţii, prin intermedierea unor legături utile, prin colaborarea în acţiuni punctuale. (Dorin Dobrincu – MDM)

Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) s-a implicat în acţiuni de conştientizare la nivel regional, unde are expertiză, chestiune pe care a acoperit-o consistent în primele zile ale pandemiei. Una dintre realizările importante e lansarea site-ului Moldova Solidară (https://moldovasolidara.ro/), ce reprezintă un proiect ce integrează la nivel regional toate iniţiativele private, ale ONG-urilor sau ale administraţiei locale, într-o singură platformă.

De ce era nevoie de un astfel de demers? Într-o lume ce se caracterizează printr-o veritabilă inflaţie de informaţii, ce sunt risipite de-a lungul şi de-a latul internetului, o organizare a lor a devenit mai mult decât necesară.

Informaţia e secţionată deopotrivă teritorial, dar şi din perspectiva temelor majore. Interfaţa e simplă şi prietenoasă. Putem accesa informaţiile apăsând pe suprafaţa unuia dintre cele 8 judeţe ale Moldovei (BacăuBotoşaniGalaţiIaşiNeamţSuceavaVaslui şi Vrancea) dintr-o hartă interactivă, în aşa fel încât oricine doreşte să se implice sau să caute anumite informaţii o poate face intrând pe acest site, unde este integrat tot ceea ce se întâmplă.

Moldova Solidară promovează iniţiative şi proiecte ale ONG-urilor, mediului de afaceri şi ale administraţiilor publice de acţiune împotriva efectelor pandemiei de coronavirus; un Jurnal al faptelor bune, cu ştiri relevante la zi privind mobilizarea comunităţilor pe plan local sau naţional; Noutăţi de folos pe tema COVID-19; informaţii de utilitate publică. Pentru cine are nevoie de ajutor, platforma are inclus un Formular de contact.

Platforma este actualizată în permanenţă. Aceasta permite oricărui utilizator să semnaleze şi să adauge în listă un proiect pe care l-a iniţiat, de care a auzit sau care i-a fost de folos, accesând secţiunea Înscriere Iniţiative.

Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (www.inovarecivica.fdsc.ro).

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Articol apărut în Ziarul de Iași, 16 aprilie 2020

Leave a Reply

Your email address will not be published.