Despre autostrăzile de la est de Carpați, mai ales despre cea care ar trebui să străpungă Carpații Orientali (A8), s-a vorbit și s-a scris nespus în ultimii 14 ani. Problema rămâne cu realizările pe teren.
Aflat la putere anterior prin prietenul temporar Orban, iar în acest moment prin prietenul de ocazie Cîțu, președintele CJ Suceava a spus că se leagă cu lanțurile și pentru A8, și pentru A7.
Invitat la emisiunea Linia întâi, difuzată la TeleM pe 9 septembrie 2021, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, a dialogat cu Florin Ghețău despre tensiunea de pe scena politică românească, criza în desfășurare, despre ce fac sau nu politicienii din regiunea Moldovei, precum și despre proiectele Moldovei, cu accent pe infrastructură, și despre regionalizare și Școala de Vară a asociației, desfășurată recent.
Din perspectiva mea, Bucureştiul, Clujul, Iaşul, Timşoara, Craiova, Constanţa şi Oradea, eventual şi alte oraşe terţiare la nivel naţional, dar importante la nivel regional, ar trebui să devină reşedinţele (uni- sau multi-localizate a) unor regiuni de talie mare, calate în linii generale pe regiunile istorice. Oraşele enumerate sunt singurele capabile să insereze regiunea într-o manieră cât de cât eficientă la nivelul economiei internaţionale.
EFOR, alături de alte 17 organizații neguvernamentale și grupuri civice, printre care și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, aprobată de Guvernul României în data de 3 septembrie 2021.
Botoșăneanul George Țurcanaşu – lector dr. la Departamentul de Geografie al Universității„Alexandru Ioan Cuza”, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie – crede că doar descentralizarea și regionalizarea vor oferi șanse de dezvoltare Moldovei.
Raport devastator al Companiei de Drumuri la adresa firmei Acciona din Spania care a predat Studiul de Fezabilitate pentru tronsonul de autostradă Târgu Mureş – Târgu Neamţ, parte din Autostrada Unirii- A 8.
Într-un raport de 27 de pagini realizat de Direcţia Tehnică din CNAIR şi consultat de Economedia, se arată motivele respingerii Studiului de Fezabilitate, principalele probleme invocat fiind nivelul scăzut al documentaţiei şi presupusa lipsă de profesionalism din partea prestatorului.
PNDL a fost constant un subiect de discuție publică în ultimii ani. De cele mai multe ori accentul s-a pus pe politizarea și lipsa de eficiență a programului. E clar că PNDL a fost principala sursă de finanțare la nivel local, cu proiecte mici și medii pentru multe din autoritățile locale din România; nu contestăm necesitatea acestor investiţii. Cele două etape de până acum ale programului ar putea acoperi proiecte de până la 50 de miliarde de lei. Cu toate acestea, rapoartele anterioare EFOR și investigațiile de presă au scos în evidență probleme sistemice ale schemei şi au născut semne de întrebare cu privire la alocarea de fonduri, gestionarea proiectelor și realizarea achizițiilor, toate în responsabilitatea primăriilor și consiliilor județene, controlate la rândul lor de Curtea de Conturi.
O guvernanţă eficientă la nivel naţional nu e o poveste despre cât de tare e capitala şi despre cât de puternic îi sunt aservite teritoriile, ci despre cât de coezive şi de competitive sunt structurile teritoriale la scara regională.
Pentru al doilea an consecutiv, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a organizat un program de formare și dezbatere destinat decidenților, specialiștilor și altor actori ai societății civile interesați de dezvoltarea regiunii Moldovei, descentralizare și reformă administrativă în România.
Manifestarea a avut loc pe 27 și 28 august, la Memorialul Ipotești, sub denumirea ”Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei inițiază o discuție despre regionalizare în cadrul școlii de vară care se desfășoară, astăzi și mâine, la Ipotești, în județul Botoșani.
Radio Iași, post public regional, a preluat în mod firesc tema în emisiunea IMPERATIV de vineri, 27 august, după radiojurnalul orei 17,00.
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează astăzi și mâine, la Ipotești, județul Botoșani, cea de-a doua ediție a Școlii de vară, intitulată „Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Am apelat la istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre membrii fondatori ai MDM, pentru a înțelege ce-i mână în luptă pe intelectualii moldoveni care militează pentru regionalizare.
Pentru al doilea an consecutiv, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) organizează Școala de vară a asociației, un program de formare și dezbatere destinat decidenților, specialiștilor și altor actori ai societății civile interesați de dezvoltarea regiunii Moldova, de descentralizare și de reformare a sistemului administrativ din România.
Privind actuala stare a populației, după emigrarea a 4-5 milioane de români, natalitate scăzută și mortalitate excesivă și, mai ales, cea care va rezulta din bolnava demografie bine bătută în cuie de mâine și poimâine, ajungem la teribila întrebare dacă societatea românească mai poate fi schimbată, dacă mai are cine și când să înlocuiască democratic actuala clasă politică coruptă și incompetentă cu una mai tânără, bine educată, competentă, onestă, verticală, fără legături cu lumea comunismului dinainte de 1990.
Un panou publicitar cu mesaj controversat, amplasat în Timişoara, a stârnit reacţii vehemente pe reţelele sociale Reddit, Facebook sau LinkedIn. „Diversitatea înseamnă să lucrăm cu cele mai exotice persoane. Moldovenii, de exemplu” este mesajul care a fost considerat ofensator, nepotrivit, provocator, lipsit de bun-simț în sute de comentarii postate pe rețelele sociale sau în site-urile de știri care au semnalat reacțiile provocate de campania publicitară a firmei Vitesco Technologies.
Reprezentanţii companiei au anunţat că afișul va fi dat jos în zilele următoare.
Expert Forum a inițiat o petiție care vizează „stoparea oricăror alocări de fonduri publice către primării prin mecanisme de tip PNDL, care în trecut s-au dovedit ineficiente, opace şi clientelare. Rapoartele EFOR demonstrează acest lucru (https://expertforum.ro/tag/pndl).
(...)Abia după introducerea unui sistem de monitorizare a costurilor şi digitalizarea sistemului de management al proiectelor, în prezent aflat la nivel de anii ’90, adică bazat pe adrese trimise prin fax şi email în teritoriu, putem trece în 2022 la discutarea unor noi alocări PNDL 3, evitând duplicările cu fondurile structurale.”
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a adresat o scrisoare deschisă ministrului Afacerilor Interne și se întreabă cât de sigură este frontiera de est a României, țară de graniță a Uniunii Europene și parteneră NATO. Tăcerea prelungită a ministrului pe acest caz, dar și lipsa reacției clasei politice este caracterizată simplu de directorul executiv al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, simplu: sfidătoare și neprofesionistă. Cum ar prezenta incidentul avionului neidentificat din Ucraina care a pătruns pe teritoriul României? Prima întrebare adresată de Violeta Cincu directorului executiv al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Dan Radu.
Singurele sportive românce care au cucerit medalii de aur la Tokyo2020, Simona Radiș și Ancuța Bodnar, sunt din Moldova. Istoricul Dorin Dobrincu crede că e un amănunt important, pentru că statul neglijează inclusiv infrastructura sportivă din regiune.
După incidentul extrem de grav petrecut vineri, 6 august 2021, când a avut loc pătrunderea ilegală a unui avion ucrainean în România, la Suceava, fără să fie detectat de poliția de frontieră și sistemul radar românesc, dar care, la întoarcere, a fost capturat de grănicerii din țara vecină, asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a trimis o scrisoare deschisă ministrului de Interne Lucian Bode, dar și Președintelui României, Klaus Iohannis, și prim-ministrului Florin Cîțu, cu câteva întrebări clare.
Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului? Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite.
România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”.
