Modele de regionalizare (I)

Modele de regionalizare (I)

„Bâjbâielii” neproductive în drumul către o reformă administrativă sustenabilă i se poate pune capăt prin analiza şi înţelegerea unor modele din statele UE ce şi‑au conturat limitele administrative regionale. Am ales pentru exemplificare experienţa a patru state din UE: Franţa, Germania, Spania şi Polonia.

PressHub, Republica / Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice

PressHub, Republica / Jocul MAI de-a „democrația și transparența” în gestionarea documentelor istorice

Luni, 7 noiembrie 2022, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc o întâlnire a ministrului Lucian Bode cu alți oficiali din minister, inclusiv din Arhivele Naționale ale României (ANR), dar și din Arhivele Diplomatice, Biblioteca Națională, institute și centre de cercetare, cu istorici etc. S-a încercat rezolvarea unei probleme create chiar de structurile MAI în urmă cu aproape șase luni. Este vorba de interzicerea accesului la documentele clasificate – create în secolul XX de diverse regimuri politice, de la cele liberale până la cele dictatoriale și totalitare –, deținute în depozitele Arhivelor Naționale și care fuseseră accesibile din 2007 încoace.

Ziarul de Iași / Geografia a lovit Moldova, Bucureştiul a lăsat-o să moară

Ziarul de Iași / Geografia a lovit Moldova, Bucureştiul a lăsat-o să moară

Am urmărit ieri prima ediţie a emisiunii Moldova Economică, din noua grilă a TVR Iaşi, post local care pare să renască graţie noii conduceri asigurate de jurnalistul Cătălin Sava, şi simt nevoia să scriu despre ea. Pentru că mi s-a părut foarte lămuritoare în legătură cu soarta de ieri şi de azi a zonei în care trăim şi noi, ieşenii. Realizator Dan Radu, invitat George Ţurcănaşu, universitar specialist în geografie economică. Tema: Geografia - prieten sau duşman al economiei Moldovei?

Reporter de Iași / Firma care a surpat podul din Neamț a făcut praf și drumul național Tg. Frumos-Botoșani. Mâna lui Arsene întinsă peste DRDP Iași

Reporter de Iași / Firma care a surpat podul din Neamț a făcut praf și drumul național Tg. Frumos-Botoșani. Mâna lui Arsene întinsă peste DRDP Iași

Aqua Parc SRL reface 8 km de asfalt proaspăt întins pe tronsonul Copălău al drumului național. Treabă de mântuială: nu s-a respectat tehnologia, au apărut fisuri adânci și chiar surpări de terasament pe anumite porțiuni. Laicu, directorul DRDP, schimbase consultantul lucrării pentru că era prea dur cu executantul. Baronul Arsene conduce DRDP în Moldova, Mugurel Laicu fiindu-i asistent. Aqua Parc este deținută de Ginel Vlasie, finul lui Ionel Arsene. Este firma care a reabilitat podul prăbușit la Luțca (Neamț). Drumul național Târgu Frumos-Botoșani este o investiție de 55 milioane de euro (780.000 de euro/km). Un singur centimetru lipsă de pe stratul de asfalt înseamnă 50.000 de euro/km încasați nejustificat. Frauda la 70 km este de 3,5 milioane de euro

Monitorul de Botoșani / „E bine că ne dăm seama de ce ne este ruşine să vorbim cu accent moldovenesc”

Monitorul de Botoșani / „E bine că ne dăm seama de ce ne este ruşine să vorbim cu accent moldovenesc”

„Centralismul lingvistic face următorul lucru, creează simptomul cetății asediate. Adică trebuie să conectăm stigmatizarea noastră cu un sacrificiu, de dragul de a rezista împotriva inamicilor. Nu avem voie să vorbim despre limbi regionale, pentru că, dacă vorbim, dăm apă la moară rușilor și rusofonilor care vor să ne fure nu doar Basarabia, dar și Doamne ferește, Iașul și Moldova. Deci stigmatizarea servește centralismului lingvistic și cultural. Adică, trebuie să fim neapărat strâns uniți în jurul Bucureștiului pentru că trebuie să rezistăm inamicului. Politicile lingvistice sunt o consecință a politicilor naționale, bazate pe cetatea asta asediată.” - un interviu apărut în „Monitorul de Botoșani” cu cercetătorul Alexandru Cohal.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)

15-16 regiuni de inspiraţie sovietică sunt nocive pentru dezvoltarea României! Dimensiunile modeste ale unor astfel de construcţii, multe dintre acestea sub un milion de locuitori, ar crea un handicap suplimentar structurilor teritoriale în raport cu cele similare europene. Ar fi incapabile de strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior şi ar avea o capacitate de negociere mult mai redusă atât cu Bucureştiul, cât şi cu nivelul administrativ european.

Tele M. Linia Întâi / Sunt în pericol marile proiecte ale Iașului?

Tele M. Linia Întâi / Sunt în pericol marile proiecte ale Iașului?

Despre marile proiecte ale Iașului și ale regiunii s-a discutat joi, 13 octombrie 2022, la Tele M, la emisiunea „În linia întâi”, moderată de jurnalistul Florin Ghețău care l-a avut ca invitat pe Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
S-a vorbit despre nevoia de a se identifica obiectivele Iașului, de a se pune presiune pe autoritățile care au responsabilitatea de a trece la realizarea lor și de a reacționa atunci când proiectele promise nu se mișcă deloc.

7 IASI / Impotenții! Iașul pierde Baza Sportivă Tineretului pentru că Primăria a uitat să trimită actele la București. CNI a așteptat trei ani documentele

7 IASI / Impotenții! Iașul pierde Baza Sportivă Tineretului pentru că Primăria a uitat să trimită actele la București. CNI a așteptat trei ani documentele

Deputatul Alexandru Muraru, șeful PNL Iași, l-a făcut de râs pe primarul liberal Mihai Chirica cu un proiect de investiții care bate pasul pe loc. Muraru a vrut să afle detalii de la Compania Națională de Investiții (CNI) SA despre baza sportivă de Tip I din zona Aviației- Stadionul Tineretului, proiect promis de primarul Mihai Chirica de ani buni, dar care însă a rămas uitat în sertarele de la Palatul Roznovanu.

TVR Iași / Traficul din Iași, coșmarul nostru de zi cu zi

TVR Iași / Traficul din Iași, coșmarul nostru de zi cu zi

Traficul din Iași și stadiul autostrăzilor Moldovei au fost temele emisiunii Accent Regional, de la TVR Iași, din 6 octombrie 2022, moderată de Maria Florea, la care au fost invitați Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, și Ionel Apostol, președintele asociației Împreună pentru A8.

PressHUB / Securistul și demagogul sau viceversa

PressHUB / Securistul și demagogul sau viceversa

Eduard Hellvig și Rareș Bogdan, doi dintre băieții lui Klaus Iohannis, au ținut recent niște discursuri care au fost intens mediatizate. Primul a vorbit marți, 4 octombrie 2022, la Cluj-Napoca, în fața unor studenți de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, la împlinirea a 15 ani de la înființarea studiilor de securitate și intelligence. Cel de-al doilea a făcut-o miercuri, 5 octombrie, la Bruxelles, în fața Parlamentului European, în încercarea de a-i convinge pe europeni că România merită să intre în Schengen.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)

În ciuda discursurilor de ochii lumii ale politicienilor, dar şi ale unor persoane din zona academică despre importanţa identităţii în conturarea teritoriilor administrative regionale, teama de „unguri”, teama de „ruşi”, teama de o centrifugă teritorială, ce ar duce, zice-se, la dezmembrarea ţării, alimentează discursurile antiregionaliste ale centraliştilor.

Ziarul de Iași / FÂS: Marea reformă administrativă este un banal schimb de funcționari între comune sau oraşe

Ziarul de Iași / FÂS: Marea reformă administrativă este un banal schimb de funcționari între comune sau oraşe

Împrumutul de personal se va face în cadrul consorțiilor administrative, a propus Guvernul. Detașare era și până acum, a constatat primarul Iașului. Nu au curaj să facă reformă, deși multe comune nu reușesc să se susțină financiar, a conchis un lider al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.

Ziarul de Iași / O reformă care nu se va face

Ziarul de Iași / O reformă care nu se va face

Primii care au promis, după anul 1990, o reîmpărţire teritorială a României au fost ţărăniştii. Dar viziunea lor părea cam depăşită, fiindcă voiau întoarcerea la judeţele istorice, aşa cum se înfăţişau după reforma administrativă din 1938. În mare, judeţul (având în spate o tradiţie de secole, denumit ţinut în Moldova şi - mai ales - comitat în Ardeal) era împărţit în plăşi (plasă, la singular), iar plăşile cuprindeau oraşe şi sate.

Ziarul de Iași / Consilierul ieşean al ministrului Transporturilor este luat în braţe de PSD, după ce a fost mustrat de asociaţiile pentru autostradă

Ziarul de Iași / Consilierul ieşean al ministrului Transporturilor este luat în braţe de PSD, după ce a fost mustrat de asociaţiile pentru autostradă

Asociaţiile care militează pentru construcţia de autostrăzi sunt pe punctul de a-i retrage sprijinul reprezentantului pe care l-au propulsat în Guvern. Cătălin Urtoi, consilier personal al ministrului Transporturilor (Sorin Grindeanu, PSD), a fost „mustrat public” pentru apropierea lui faţă de social-democraţi. Urtoi s-ar fi depărtat de asociaţii şi nu şi-ar fi respectat înţelegerile de înainte de numirea în funcţie, respectiv în ianuarie 2022. Dacă asociaţiile sunt gata să-l lase pe Urtoi pe cont propriu, PSD este pregătit să-l susţină în continuare. 

Ziarul de Iași / Consorţiile adminstrative: în loc de reformă, shaorma cu de toate

Ziarul de Iași / Consorţiile adminstrative: în loc de reformă, shaorma cu de toate

De câte ori nu s-a discutat în spaţiul public despre reforma administrativă, regionalizare, comasarea localităţilor mici, deconcentrare, extinderea autonomiei administrative? Şi ce s-a întâmplat? A rămas ca-n „Scrisoarea pierdută” a lui Nenea Iancu: „Din două, una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.

Monitorul de Botoșani / Bani de la partide pentru moartea presei

Monitorul de Botoșani / Bani de la partide pentru moartea presei

Singura soluție logică este reducerea subvenției la partide. Da, partidele politice au nevoie de subvenții publice pentru a funcționa. Însă, având în vedere apucăturile politice românești, subvenția de dinainte de Dragnea, adică de 10-12 ori mai mică decât în prezent, ar fi arhisuficientă, mai ales în aceste vremuri dificile. Apucăturile cu cumpăratul presei nu vor dispărea, dacă s-ar întâmpla asta. Însă nu vor mai fi bani, se va reveni la practica de pe vremuri, când filialele locale cotizau la București. Cum banii se vor duce la București, prima consecință va fi, la Botoșani, de exemplu, că din cele peste 30 de site-uri de știri care există acum (da, așa multe sunt) și mulg politicienii de bani, vor rămâne maxim cinci, care pot rezista pe o piață corectă și competitivă, fără ingerințe ale politicului. Apoi valul se va propaga la nivel național și ziariștii care își fac meseria onest vor reveni. Niciun ziarist bun nu visează să facă sluj în fața unui politician care a terminat facultatea la 50 de ani, pentru un pumn de mărunțiș.

Partidul, banii noștri, propaganda lor

Partidul, banii noștri, propaganda lor

Investigațiile sau articolele publicate de câteva platforme media – Europa liberă, Recorder, G4Media, Spotmedia, PressHub etc. –, pozițiile publice ale asociațiilor civice – Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum, ActiveWatch, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei ș.a. –, textele de opinie ale unor jurnaliști critici sau activiști civici au atras atenția asupra cumpărării unei bune părți a presei de către partide. Oricât s-ar bate cu pumnul în chept, la televiziunile sau pe site-urile cumpărate, ciutacii, gâzii, ciuvicii, chiriacii, burcii și alți mercenari de serviciu, iar de cealaltă parte a mesei iohannișii, ciucii, ciolacii, rareșbogdanii, murarii și fireapandelii vopsiți în roșu sau galben, realitatea poate fi lesne văzută de oricine nu este mufat la banii partidelor sau nu își pune ochelari de tablă.