scoala9.ro: Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”

scoala9.ro: Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”

România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”.

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriu – o noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.

panorama.ro: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora

panorama.ro: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora

Panorama vă arată un fenomen fascinant și prea puțin discutat până acum: cum au ajuns românii plecați la muncă în străinătate să-și modernizeze localitățile de origine pe modelul celor în care au ajuns, în Europa. Cum a ajuns Suceava să se transforme „pe model italian”. De ce în Maramureș găsim urme de Franța. În Bistrița Năsăud, bucăți de Spania. În Arad, firimituri de Germania. Vrem o țară ca afară? Pregătiți-vă să vedeți România cu alți ochi.

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

În privința reformei administrative, premierul Cîțu are rezerve că aceasta se poate realiza rapid. În schimb, a agreat propunerea venită din partea AMR, care presupune că un municipiu se poate uni cu o comună din jur, dacă totul se desfășoară voluntar. Primarul comunei ar urma să devină viceprimarul municipiului, iar locuitorii comunei care se vor uni cu municipiul, vor avea taxele și impozitele înghețate pentru 4-5 ani.

contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

Competiția pentru alegerile interne din Partidul Național Liberal este în plină desfășurare, la vedere și neobișnuit de dură. Miza este conducerea partidului în următorii patru ani. În pregătirea congresului din septembrie a.c., în organizațiile locale și în filialele județene au avut loc alegeri pentru desemnarea membrilor și președinților de birouri. Mi-a atras atenția ceea ce s-a întâmplat recent la Iași, din motive care țin și de situația locală, dar și ca urmare a interesului arătat de principalii concurenți la nivelul central al formațiunii.

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Scriam în textul anterior că „înfiinţarea nivelului administrativ intermediar (LAU1) dintre comună (LAU2) şi judeţ (NUTS3), dar şi glisarea către acest nou palier teritorial al serviciilor administrative locale reprezintă o cale mult mai eficientă şi inteligentă de a rezolva problema sustenabilităţii administraţiei locale”. Indiferent cum le vom numi (plăşi, ocoale, districte sau raioane), 300 sau 400 de astfel de organizări teritoriale locale în loc de 3181 de comune, oraşe şi municipii (nivelul LAU2 - unde se consumă administraţia locală în prezent) vor simplifica structura administrativă a României.

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

La partide, locul dezbaterii, chiar imperfectă și deseori mimată, e luat de dogmatismul unic și infailibil al centrului; diferențele de opinie sunt amuțite preventiv de anatema excluderii; locul progresului este luat de pedalarea în gol pe mantrele comunicatelor de presă și ale interviurilor nule semantic. Partidul e imutabil și etern, sieși suficient, acum și în veci. Ca să ți se permită apropierea de altarul partidului, renegarea într-o măsură mai mică sau mai mare a trecutului tău poate fi un lucru necesar, cu excepția cazului în care ai fost deja într-un alt partid, căci asta înseamnă că ești deja inițiat, obișnuit cu ascultările, așa încât ne va fi mult mai ușor să te translăm la noua ta religie.

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

Cabinetul Cîţu se înscrie în lunga listă a guvernelor care evită discuţiile tranşante despre o foarte necesară reformă administrativ-teritorială, în condiţiile în care aproape jumătate dintre localităţile ţării cu greu găsesc bani pentru salarii, iar numeroase primării deservesc doar câteva sute de locuitori.
Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) îi lipseşte unul din domeniile în care toţi actorii politici ştiu că e nevoie de reformă, dar toţi o evită din cauza complexităţii şi a necesităţii unei bune negocieri politice între partide: reorganizarea administrativ-teritorială.

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

La finalul lunii mai, exact în ziua când am scris prima parte a textului, am văzut o dezbatere realizată de ICDE - România Europeană în parteneriat cu Expert Forum: un dialog cu primari şi experţi în administraţie axat pe ideea de regionalizare.

Nu e o înregistrare pe care să v-o recomand. În contextul erorilor, aiurelilor şi chiar a minciunilor vehiculate, dezbaterea a devenit una prea lungă. Nu aş fi amintit-o, dacă această dezbatere nu ar fi devenit în ultimele două săptămâni un reper invocat de mai mulţi jurnalişti, ce au readus în atenţia publicului chestiunea regionalizării.

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Istoria regionalizării sau, mai degrabă, istoria intenţiilor de regionalizare se etalează deja pe aproximtiv un sfert de secol. „Episodul pilot”, apariţia regiunilor de dezvoltare, s-a consumat în 1996. După constituirea acestor structuri teritoriale, regionalizarea a apărut aproape ritmic în discursul politicianist. La debutul fiecărui ciclu electoral, dacă exista un control politic puternic în Parlament, se lansa o nouă dezbatere despre schimbarea configuraţiilor administrative ale României, prin apariţia nivelului regional.

Europa FM: Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei

Europa FM: Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei

Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei, dacă s-ar construi exclusiv cu acești bani.

Doar acest A7, care va lega Ploiesti – Pașcani prin 130 km, costă cât întreaga sumă de bani ce o vom primi prin programul național de redresare si reziliență, spune Dan Radu de la Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, invitat in emisiunea Desteptarea României, la Europa FM.

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe.

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Sacrificiul Iașilor și al Moldovei pentru Unirea Principatelor și modernizarea României rămâne și după un veac și jumătate o rană deschisă pentru moldoveni. Au fost regiunea și orașul dezavantajate odată cu stabilirea capitalei la București? Tabloul actual al Moldovei, marcat de subdezvoltare, nu face decât să pună sare pe rană. Vă propunem o dezbatere cu voci de azi și de odinioară. Care sunt cauzele decăderii Iașilor și a Moldovei? E numai un efect firesc al centralizării sau au și moldovenii partea lor de vină, după cum spunea Grigore T. Popa, în 1931?

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 şi Asociaţia Platforma Reset au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui PNL prin care solicită retragerea sprijinului politic primarului Mihai Chirica şi preşedintelului Consiliului Judeţean Costel Alexe.
Solicitarea vine pe fondul instituirii controlului judiciar în cazul lui Alexe şi al inculpării lui Chirica în dosarul “Zoiosu”.

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

Asociațiile care militează pentru realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș au mobilizat universitarii, medicii și mediul de afaceri. Inspecțiile pe teren arată că studiul de fezabilitate se derulează greoi și că Guvernul nu ține proiectul în mâini. „Vom muta presiunea la București, vom deschide procese civile”, spun reprezentanții societății civile. Niciun politician n-a venit la întâlnirea ce a adunat câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Iași.

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

O unealtă incredibil de utilă pentru a vedea cum se schimbă o societate (sau dacă se schimbă) este World Values Survey, un studiu internațional, rulat la intervale mari de timp în majoritatea țărilor lumii, cu aproape același chestionar în fiecare ediție.
Anii de efectuare în România pentru cele mai recente trei ediții au fost 2005, 2012 și 2017. Iar o privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că în Moldova și Muntenia, în orice dimensiune a câmpului social ai privi, perioada 2005-2017 a fost una a modificărilor majore.

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Potrivit unei analize publicate de businessmagazin.ro, principalelele motive pentru care în anumite judeţe se înregistrează un număr mare de angajaţi cu salariu minim, necalificați, sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.
„Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers.