cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe.

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Sacrificiul Iașilor și al Moldovei pentru Unirea Principatelor și modernizarea României rămâne și după un veac și jumătate o rană deschisă pentru moldoveni. Au fost regiunea și orașul dezavantajate odată cu stabilirea capitalei la București? Tabloul actual al Moldovei, marcat de subdezvoltare, nu face decât să pună sare pe rană. Vă propunem o dezbatere cu voci de azi și de odinioară. Care sunt cauzele decăderii Iașilor și a Moldovei? E numai un efect firesc al centralizării sau au și moldovenii partea lor de vină, după cum spunea Grigore T. Popa, în 1931?

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 şi Asociaţia Platforma Reset au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui PNL prin care solicită retragerea sprijinului politic primarului Mihai Chirica şi preşedintelului Consiliului Judeţean Costel Alexe.
Solicitarea vine pe fondul instituirii controlului judiciar în cazul lui Alexe şi al inculpării lui Chirica în dosarul “Zoiosu”.

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

Asociațiile care militează pentru realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș au mobilizat universitarii, medicii și mediul de afaceri. Inspecțiile pe teren arată că studiul de fezabilitate se derulează greoi și că Guvernul nu ține proiectul în mâini. „Vom muta presiunea la București, vom deschide procese civile”, spun reprezentanții societății civile. Niciun politician n-a venit la întâlnirea ce a adunat câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Iași.

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

O unealtă incredibil de utilă pentru a vedea cum se schimbă o societate (sau dacă se schimbă) este World Values Survey, un studiu internațional, rulat la intervale mari de timp în majoritatea țărilor lumii, cu aproape același chestionar în fiecare ediție.
Anii de efectuare în România pentru cele mai recente trei ediții au fost 2005, 2012 și 2017. Iar o privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că în Moldova și Muntenia, în orice dimensiune a câmpului social ai privi, perioada 2005-2017 a fost una a modificărilor majore.

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Harta salariilor din România: Judeţele şi industriile care plătesc cel mai bine şi cele cu cele mai mici salarii

Potrivit unei analize publicate de businessmagazin.ro, principalelele motive pentru care în anumite judeţe se înregistrează un număr mare de angajaţi cu salariu minim, necalificați, sunt legate de lipsa infrastructurii, educaţia slabă, precum şi absorbţia scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.
„Infrastructura şi educaţia sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

gsp.ro: Cum arată harta banilor publici în sportul românesc: un demers la cheremul politicienilor și un talmeș-balmeș între primării, consilii județene!

gsp.ro: Cum arată harta banilor publici în sportul românesc: un demers la cheremul politicienilor și un talmeș-balmeș între primării, consilii județene!

Studiul realizat la solicitarea Gazetei și documentat de BNS merge în detaliu și evidențiază felul în care autoritățile locale au finanțat sportul. Harta, pe județe, aduce câteva concluzii șocante:

Iași, deși e al doilea județ al țării ca număr de locuitori, apare abia pe poziția a 28-a în topul celor au oferit cei mai mulți bani pentru sport. Covasna are o populație de peste 4 ori mai mică, dar a alocat aproape tot atâția bani cât județul Iași. În vreme ce Călărași, care are o treime din locuitorii Iașului, a oferit către sport cu 300.000 de euro mai mult!

ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

ZIARUL DE IAȘI: Dezbatere. Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

Pe 24 ianuarie, Asociaţia Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere pe tema unirii de la 1859 şi a consecinţelor acesteia, la care au participat istoricii ieşeni Florea Ioncioaia, Mihai Chiper şi Adrian Cioflâncă. Discuţia, moderată de Dorin Dobrincu, a fost transmisă live pe facebook. Două teme mari au stârnit interesul celor care au vizionat evenimentul.

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

adevarul.ro: Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident

Pe finalul anului trecut (29 decembrie 2020), Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere online având ca temă „De ce nu se întorc migranţii. Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, cu prezentări susţinute de sociologul Dumitru Sandu, geograful George Ţurcănaşu şi antropologul italian Pietro Cingolani de la Universitatea din Torino.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

ZIARUL DE IAȘI: Marele plan de 30 miliarde de euro de la UE ocoleşte iar Iaşul. Stăm chiar mai rău ca prima dată

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de circa 30 miliarde de euro alocaţi de Bruxelles României, a fost pus aseară de Guvern în consultare publică. Prima constatare la o primă lectură: Iaşul este pomenit doar cu un mic tronson de centură. Asta în timp ce oraşe comparabile primesc sume remarcabile. Zona Cluj, de exemplu, primeşte un miliard de euro pentru metrou, 1,8 mld. pentru electrificare linie Cluj - Episcopia Bihor, dar şi 2,1 mld. la Autostrada Transilvania, de la Cluj spre vest. Reacţiile liderilor liberali au lipsit aseară

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (II)

În ciuda faptului că populaţia României a înregistrat un recul important în ultimele trei decenii, numărul de UAT-uri locale (unităţi teritorial administrative - municipii, oraşe şi comune) a crescut simţitor (2947 - la finalul anilor ’90; 3292 în prezent). Sursa exclusivă a acestei evoluţii e apariţia de noi comune. Intenţia mea e departe de a critica aceste acţiuni legislative de înfiinţare de noi UAT-uri locale, mai ales că unele dintre comunele nou înfiinţate (foarte puţine, e drept!) îşi pot susţine activitatea administrativă chiar din veniturile proprii.

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Despre necesitatea unui nivel LAU1 în sistemul administrativ al României (I)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelele scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ. Un astfel de nivel face parte din tradiţia sistemelor administrative ale României sau ale structurilor teritoriale componente.

Pe aici nu se trece 2.0

Pe aici nu se trece 2.0

Construcţia unei alternative transcarpatice eficiente, să zicem că ar fi A8 sau Autostrada Nordului (apărută târziu în discursurile politicianiste, cel mai probabil în urma une strategii construite la Centru pentru a desolidariza şi mai mult judeţele regiunii noastre), ar fi o acţiune mai înţeleaptă decât să aşteptăm în van modificările geopolitice majore în interstiţiul central-est european, mai ales că o extindere a UE către est e mai departe ca niciodată.