contributors.ro / Rusia se pregătește de revanșă în Republica Moldova. Ce mai poate face statul român? Interviu cu analistul Armand Goșu

Armand Goșu: România trebuie să fie pregătită să facă față degradării dramatice a situației în regiune. În condițiile ofensivei ucrainene din Herson, rușii vor intensifica bombardarea Mykolaiv și mai ales Odesa. Asta înseamnă că Moldova ar fi lovită de un mare val de refugiați. Adăugați protestele de stradă pregătite de socialiștii lui Dodon și de gruparea lui Șor și finanțate generos din banii oligarhilor. Oamenii rușilor din Transnistria și Găgăuzia, pregătesc și ei ceva pentru toamnă.

Dacă România vrea să se implice în susținerea securității energetice a Moldovei doar cu seminarii și policy papers-uri, Moldova ar trebui să se grăbească să anunțe Berlinul și Parisul și să caute împreună soluții. O variantă ar fi, da, depozitarea gazului în Ucraina. Dar trebuie imaginat un mecanism european, cu sursa banilor precizată, pentru că Moldova nu are bani, cu cantități, date și trasee de tranzit. 

Contributors.ro: Se tensionează relația dintre Republica Moldova și Rusia. Recent, la CNN, primul ministru Natalia Gavriliță a vorbit de riscul extinderii războiului din Ucraina spre Odesa și Transnistria. Cu câteva zile înainte, Maia Sandu a interzis intrarea în Moldova a militarilor ruși care mergeau în Transnistria pentru rotația trupelor. Un parlamentar rus a răspuns destul de nervos acuzând Chișinăul că-i glorifică pe criminalii fasciști români. Este în pericol Republica Moldova?

Armand Goșu: Toți suntem în pericol. Cu atât mai mult Republica Moldova, care se află pe linia frontului, practic. Lucrurile ar trebui explicate: pe teritoriul entității separatiste sunt două feluri de trupe, cele rusești de menținere a păcii, care se află legal în Transnistria, potrivit armistițiului din vara anului 1992, și Grupul Operativ al Trupelor Ruse, care nu are nici o bază legală. Maia Sandu a explicat încă de acum trei ani diferența dintre cele două structuri și a cerut evacuarea militarilor ruși din Grupul Operativ precum și retragerea depozitelor de muniții și modificarea statutului trupelor de menținere a păcii, adică transformarea lor dintr-o misiune militară rusească într-una civilă sub mandat internațional. Deci, Chișinăul n-a făcut decât să repete pozițiile oficiale din ultimii ani.

E multă ipocrizie în reacția Moscovei. După 2014, adică după anexarea Crimeii, rotația trupelor s-a făcut local în Transnistria. Adică, militarii erau recrutați dintre localnicii cu cetățenie rusească. Doar ofițerii veneau din Rusia, prin aeroportul de la Chișinău. Veneau în civil, unii aveau și pașapoarte transnistrene, nu doar rusești. Nu spuneau poliției de frontieră că sunt militari și se numără printre comandanții Grupului Operativ.

Cea mai mare amenințare pentru guvernarea pro-europeană de la Chișinău nu este de natură militară. Chiar dacă Rusia ar putea mobiliza 10.000 de militari în Transnistria, nu cred că se încumetă să pornească împotriva Chișinăului care nu are decât 6000 militari. Ar interveni imediat Ucraina, care ar prelua controlul regiunii separatiste, ceea ce nu cred că e în interesul Rusiei. Cred că Moscova pregătește un scenariu diferit dincolo de Prut, fără trupe și focuri de armă, dar utilizând arma energetică, inflația care depășește 30%, scăderea puterii de cumpărare a populației, propaganda anti-occidentală și mobilizarea liderilor partidelor și grupărilor politice pro-ruse care se simt amenințați.

Contributors.ro: Se simt amenințați bănuiesc de procurorii anti-corupție. Sunt două cazuri mult mediatizate, ale fostului președinte Igor Dodon, în arest la domiciliu și al Marinei Tauber, deputată din partea Partidului Șor, care este arestată. Sunt cazuri cu mare rezonanță în societatea din Republica Moldova. Dar întrebarea e, cum de pot acești lideri compromiși să amenințe guvernarea PAS?

Armand Goșu: Prin manipularea opiniei publice, pe fondul scumpirii produselor de strictă necesitate, a creșterii inflației… Disperarea oamenilor ar putea să fie folosită de forțele pro-ruse pentru a organiza ample proteste care să ducă la răsturnarea guvernului pro-european al PAS. În condițiile războiului din Ucraina, în condițiile în care regiunea Odesa este o țintă predilectă a unei posibile ofensive rusești, destabilizarea situației la frontiera de est a României ar putea fi un scenariu de coșmar.

La fel de dramatic este dosarul energetic, unde Chișinăul are nevoie de ajutorul Bucureștiului. Nevoie urgentă, acum, nu în octombrie, când se răcește vremea, și nu se mai poate face nimic.

Știți că Moldova este total dependentă de hidrocarburile rusești. Prețul lor a crescut. Prețul la gaz în Moldova este de două ori mai mare decât în România. Odată cu apropierea iernii, prețurile vor crește și mai mult. Republica Moldova are peste 780.000 consumatori din care mai puțin peste 15.000 consumatori non-casnici. În sezonul rece, Moldova consumă 837 milioane metri cubi de gaz, adică 6,2% din consumul României. Cum Moldova nu are unde să stocheze gazul, România ar putea să fie o soluție pentru depozitare. Cu condiția unor tarife mai mici pentru depozitare, pentru că prețurile în România sunt mai mari decât cele din Ucraina, de pildă.

Contributors.ro: De ce moldovenii nu depozitează gazul în Ucraina?

Armand Goșu: Mai întâi al trebui să-l cumpere. La prețul de acum înseamnă falimentul Republicii Moldova. După ce-l vor cumpăra, va trebui decis unde-l depozitează. Cea mai ieftină variantă ar fi depozitarea în Ucraina. Există totuși riscul bombardării depozitelor de către ruși. Ar mai fi și varianta depozitării în România, însă prețurile sunt mai mari. Dar depozitele sunt mai sigure. Deocamdată metrul cub de gaz este prea scump pentru bugetul firav al Moldovei. Nu exclud că pur și simplu Chișinăul așteaptă ieftinirea gazului sau așteaptă ajutor de la Bruxelles. Dar cred că UE are multe pe cap în acest moment. Așteaptă ca Bucureștiul să se ocupe de această problemă, pentru că România și-a asumat insistent rolul de responsabilul cu Moldova la nivelul structurilor europene.

Revin la întrebarea dvs. Dacă România vrea să se implice în susținerea securității energetice a Moldovei doar cu seminarii și policy papers-uri, Moldova ar trebui să se grăbească să anunțe Berlinul și Parisul și să caute împreună soluții. O variantă ar fi, da, depozitarea gazului în Ucraina. Dar trebuie imaginat un mecanism european, cu sursa banilor precizată, pentru că Moldova nu are bani, cu cantități, date și trasee de tranzit. Teoretic cel puțin, moldovenii ar putea stoca gazul în zona Liov-ului, unde sunt cele mai mari depozite din Europa, cu o capacitate de circa 33 de miliarde metri cubi. De pildă, Germania care se laudă cu depozitele ei, poate stoca 22 de miliarde metri cubi, în vreme ce România 3,2 miliarde. În contextul șantajului Rusiei cu gazul, Uniunea Europeană a obligat țările membre să-și umple la 80% capacitatea de stocare până la 1 noiembrie. România ar putea ca restul de 20% să-l folosească pentru a stoca gazul moldovenilor. Problema este că România are prețuri foarte ridicate la depozitare. Rezumând: Moldova are nevoie urgentă de ajutor concret, nu de planuri pe hârtie, nu de discursuri, ci de lucruri concrete, pentru că altfel situația politică și socială se poate degrada într-un ritm galopant. E în interesul securității României ca scena politică de la Chișinău să rămână stabilă, și Moldova să rămână orientată ferm spre Occident. România a fost foarte geloasă ori de câte ori alt membru UE își manifesta un interes special pe dosarul Moldova. Bucureștiul a dorit un fel de exclusivitate, să se ocupe doar el de relația cu Moldova, la nivelul structurilor euro-atlantice. Deci, dacă se întâmplă ceva negativ la Chișinău, iar România ridică grațios din umeri, statutul Bucureștiului de actor regional nu va  mai avea nici un fundament. Pur și simplu România nu va mai fi luată în serios, pentru nici un rol în zona extinsă a Mării Negre.

În același timp, România trebuie să fie pregătită să facă față degradării dramatice a situației în regiune. În condițiile ofensivei ucrainene din Herson, rușii vor intensifica bombardarea Mykolaiv și mai ales Odesa. Asta înseamnă că Moldova ar fi lovită de un mare val de refugiați. Adăugați protestele de stradă pregătite de socialiștii lui Dodon și de gruparea lui Șor și finanțate generos din banii oligarhilor. Oamenii rușilor din Transnistria și Găgăuzia, pregătesc și ei ceva pentru toamnă.

Contributors.ro: La cine vă referiți mai exact? La liderul transnistrean Krasnoselski?

Armand Goșu: Nu la Krasnoselski mă refer, el e omul Șerif, iar oligarhul Gușan care controlează holdingul vrea să conserve situația de acum. Pur și simplu vrea să supraviețuiască războiului, să-și ducă traiul în Germania, a cărei cetățenie o are și să-și cheltuiască în liniște averea de miliarde de dolari. Nu cred că Gușan va face ceva ca să destabilizeze situația. Dar dacă rușii vor veni peste Transnistria și se va contura scenariul în care enclava separatistă va face parte din “Novorossia”, Gușan va încerca să se salveze și va trece pe partea lui Putin. În acest moment, cred că șeful diplomației de la Tiraspol, Ignatiev, își asumă public rolul de pion al Moscovei în Transnistria.

Însă, cred că în planurile Rusiei de a destabiliza Moldova, Găgăuzia a primit un rol mai important. Și nu mă gândesc la Irina Vlah, care-și termină mandatele de bașcan, ci la Viktor Petrov, tânăr ambițios, cinic, susținut de Caramalac, zis și Bulgarul, lider al lumii criminale din Chișinău în anii ‘90, refugiat la Moscova. Deci, actuala guvernare de la Chișinău trebuie să facă față unei coaliții compusă din opoziția internă pro-rusă, războiul și criza refugiaților, criză energetică, inflație de peste 30%, oligarhi fugiți pe alte meleaguri și lume criminală. E o alianță foarte puternică, care poate lovi mortal actuala guvernare și poate compromite proiectul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Interesul României este ca Republica Moldova să nu cadă în sfera de influență a Rusiei, să rămână orientată spre Vest și să avanseze fără sincope pe parcursul european.

Contributors.ro: Deci, confirmați că Republica Moldova poate fi următoarea țintă a Federației Ruse, așa cum titra recent și presa americană?

Armand Goșu: Nu spun că Rusia se… citește mai mult, AICI 

interviu apărut în contributors.ro, 27 iulie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.