DEZBATERILE MDM: Migrație și dezvoltare în comunități rurale din ariile culturale ale Moldovei

De Dumitru Sandu, Universitatea București, Centrul pentru Studierea Migrației CESMIG

*O primă formă a acestei analize a servit ca suport de prezentare la dezbaterea „De ce nu se întorc migranţii? Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020)”, organizată de Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, la 29 decembrie 2020.

Care este specificul consecințelor migrației externe asupra populației din regiunea istorică Moldova , la nivel comunitar-regional, în România? De ce această întrebare? Prin evidențierea unora dintre posibilele răspunsuri, în limita datelor disponibile, se pot obține premise utile pentru fundamentarea unor politici de dezvoltare adecvate în gestionarea eficientă a migrației externe, a celei din Moldova în mod special.

Cum putem ajunge la acest specific? Desigur, prin compararea Moldovei cu alte regiuni istorice ale țării. La ce nivel de analiză? Pe regiuni istorice, subregiuni ale acestora, județe sau localități? Cu focalizare pe niveluri de dezvoltare/sărăcie și migrație sau pe relații între acestea?

Soluția pentru care am optat este cea de focalizare pe câteva relații esențiale dintre experiențele comunitare de migrație și procese demografice sau social-economice. În finalul analizei încercăm să trecem de de la concluzii la principii pentru strategii de acțiune în domeniu.

Metodologie

Analiza este centrată asupra relațiilor dintre experiența de migrație la nivel comunitar (Sandu 2016) și unele dintre consecințele ei demografice, ținând sub control efectul accesibilității urbane, nivelului de dezvoltare locală și al vârstei medii la începutul perioadei de referință. Depopularea și îmbătrânirea populației la nivelul comunelor sunt două dintre consecințele demografice pe care le urmărim în mod special, aici. În plan economic urmărim efectele comunitare ale experiențelor de migrație asupra bugetelor locale, asupra veniturilor din surse proprii ale comunelor. Accentul este pus, după cum am anunțat deja, nu pe niveluri ale fenomenelor analizate ci pe relații, pe rolul migrației externe în producerea fenomenelor de depopulare , îmbătrânire demografică și potențial de autodezvoltare la nivel local. În dorința de a evidenția rolul migrației externe în aceste procese demografice, am introdus în ecuațiile de regresie cu care am lucrat și trei variabile de control, iarăși menționate anterior. Am presupus că nivelul de dezvoltare umană și vârsta medie a populației locale, la începutul sau la mijlocul perioadei de referință, au contat semnificativ în condiționarea rolului jucat de migrația externă ca determinant al proceselor demografice locale. În cazul potențialului de dezvoltare economică am considerat estimarea acestuia pentru 2018 în raport cu factorii care au acționat anterior.

În estimarea condiționărilor regionale asupra dinamicii demografice am optat pentru considerarea efectului de distanță de la comună la cele mai apropiate orașe foarte mari, mari, medii și mici folosind un indice al conectivității urbane (IURCON, Heroiu et al, 2014). În al doilea rând, am optat pentru estimarea impactului specific al experienței de migrație (IMIGEXPER, Sandu 2016), IURCON, vârstă medie și dezvoltare umană asupra variabilelor de dinamică demografică și de potențial economic, județ cu județ. Ținta a fost aceea de a estima impactul migrației externe asupra sporului de populație , îmbătrânirii locale și potențialului de dezvoltare. Un astfel de mod de lucru a fost adoptat pentru a testa în ce măsură județele acționează ca un cadru de referință unitar în determinarea relațiilor dintre migrație și dinamicele populației locale.

Pentru a interpreta datele am apelat și la o succintă analiză pe subregiuni istorice sau arii culturale (Sandu 2021). Pentru cazul Moldovei, ariile culturale sau , mai exact, ariile socioculturale de referință sunt date de trei grupări de județe: IS-SV, BT-VS, NT-BC-VR-GL (Moldova de Sud- Est) (Anexa 1 și Anexa 2).

Analiza datelor

Descrieri pe subregiuni istorice

Nivelurile experienței de migrație internațională în cadrul comunelor , ca unități analitice de bază în cazul de față, nu pot fi estimate decât la nivel de recensământ (sau cu date de sondaj extrem de bogate, de care nu dispunem, însă). Cu astfel de date, înregistrate la ultimele două recensăminte din 2002 și 2011, Moldova comunelor din Botoșani și Vaslui apărea cu un nivel comunitar mediu de experiență de migrație mult mai mic decât în celelalte subregiuni IS-SV și Moldova de Sud-Est (Anexa 2). De ce era așa? La prima vedere, situația pare surprinzătoare prin faptul că plecările prin migrație temporară sau, mai exact, pe termen indefinit, sunt mai reduse ca intensitate decât în restul Moldovei deși cele două județe sunt cele mai sărace din regiunea respectivă. În fapt, constatarea nu este surprinzătoare pentru că primele plecări sau plecările de până în anii 2010 nu au fost făcute cel mai mult din ariile cele mai sărace, relativ izolate (Sandu, 2006). Populația din astfel de regiuni nu avea nici capitalul uman nici pe cel relațional pentru a-și asuma riscurile aferente unei migrații la întâmplare. La fel se întâmpla în sudul sărac al Munteniei de unde plecările în străinătate erau de intensitate mai mică decât în nordul sau în estul Munteniei2.

Oricum, concordanța sau discordanța între ierarhii de migrație și de dezvoltare locală, la nivel de arii culturale nu constituie un argument pentru interpretări cauzale. Nivelurile de dezvoltare , cu variația lor în timp și spațiu, derivă și din mulți alți factori, diferiți de migrație. Efectul migrației asupra dezvoltării poate fi estimat corect numai după ce se ținem sub control, ca într-un experiment, alți factori. În plus, este necesar să existe un decalaj în timp între posibilele cauze , migrația, în speță, și efectele de dezvoltare. Este ceea ce vom face în următoarea secțiune a analizei.

Sub aspectul dinamicii demografice notăm că gruparea comunelor din BT VS a avut , în cadrul Moldovei, cea mai slabă dinamică, respectiv creșterea demografică cea mai redusă (Anexa 2). Îmbătrânirea populației rurale a fost cea mai accelerată în Moldova Sud-Vestică și cea mai redusă în județele IS SV.

Rezultă, din această succintă examinare, că dinamicile demografice și potențialul de dezvoltare au fost consistent diferențiat între cele trei arii culturale ale Moldovei în condițiile în care nivelurile medii de dezvoltare umană ale acestor arii au fost printre cele mai reduse din țară. Pentru cele trei subregiuni ale Moldovei ar mai fi de subliniat un fapt important: potențialul de dezvoltare locală dat de veniturile din surse locale a fost foarte apropiat între județele din cuprinsul Moldovei și de nivel minim în raport cu oricare alte subregiuni din alte regiuni istorice. Altfel spus, cele trei subregiuni ale Moldovei diferă consistent între ele pe mulți indicatori dar sub aspectul sărăciei comunitare date de veniturile bugetare din surse proprii sunt aproximativ la fel de sărace. Constatarea ar putea fi interpretată în sensul înregistrării unor probleme deosebit de grave la nivelul Moldovei sub aspectul potențialului de dezvoltare comunitară din surse proprii. În ce măsură aceste probleme sunt asociate cu migrația externă vom discuta în secțiune următoare.

Impactul migrației

Depopularea. Așa cum era de așteptat, sporul total de populație la nivelul comunelor, pentru perioada 2002-2018, a fost semnificativ mai mic în comunele cu experiență de migrație internațională consistentă, la începutul perioadei de referință. Regăsim această relație ca fiind puternică, semnificativă sub aspect statistic, în șase din cele opt județe ale Moldovei (Figura 1). Numai comunele din Suceava și Neamț nu se înscriu în modelul asociat cu această regularitate. Impactul negativ al emigrării în străinătate asupra dinamicii populației comunelor este maxim la nivelul județului Iași. Este un maxim înregistrat nu numai pentru județele din Moldova ci în raport cu toate județele țării3.

Figura 1. Depopularea comunelor 2002-2018 sub impactul migrației externe 2002-2011, pe județe

Sursa de date primare: Institutul Național de Statistică (INS). Județele marcate prin grid îngroșat se referă la județele în care impactul migrației externe asupra sporului de populație la nivel comunitar este puternic și negativ. Altfel spus numărului mare de plecați din localitate în străinătate îi corespunde o depopulare accentuată. Pentru situațiile de depopulare de mai mică intensitate am folosit grid normal. Intensitatea impactului experienței comunitare de migrație în străinătate (IMIGEXPER) este măsurată prin indicele experienței de migrație 2002-2011. Practic, cartograma reprezinta coeficienții de regresie a sporului demografic local 2020-2018 funcție de IMIGEXPER, ținând sub control accesibilitatea urbană a comunei (IURCON), indicele dezvoltării umane locale (IDUL) 2002 și vârsta medie a populației locale în 2011, la începutul perioadei de referință. Unitățile de analiză – comunele din județ. Județele pentru care coeficienții de estimare a impactului IMIGEXPER asupra sporului total de populație sunt negativi și semnificativi la nivelul p=0.05 au fost marcate , cum am menționat deja,prin caroiaj cu bold. Pentru coeficienții de de regresie negativi, cu nivel de semnificație între 0,06 și 0.20 am flosit marcarea prin grid normal. Am lucrat cu 2500 de comune, din totalul celor 2861, cu omiterea celor foarte mici sau a celor pentru care nu am dispus de date comparativ în diferiți ani de calcul. Exemplu: pentru județul Iași coeficientul de regresie a fost de de maximă intensitate, de -1.38, cu p=0.034. În județele nemarcate prin grid relațiile dintre IMIGEXPER și dinamica de populație în timp nu sunt semnificative sub aspect statistic.

De ce impactul emigrării în străinătate nu este corelat semnificativ cu depopularea comunelor, în unele județe? De ce relația dintre cele două procese este de maximă intensitate la Iași, județ cu maximă dezvoltare în Moldova, alături de Galați? O explicație posibilă ar putea veni dacă luăm în considerație nivelurile de dezvoltare pe județe și medii rezidențiale în această regiune istorică. Este adevărat ca nivelul mediu de dezvoltare județeană, în regiune, se înregistrează pentru orașele din județul Iași (Tabelul 1). Tot la Iași, însă, se înregistra, în 2018, cel mai mare decalaj de dezvoltare între comune și orașe. Fără a fi un argument suficient, detaliul trimite la formularea ipotezei că efectul de depopulare rurală datorat emigrării apare ca fiind mai intens în județele pentru care disparitățile de dezvoltare rural-urban sunt mai puternice. Un nivel de viață mult mai coborât în ruralul comparativ cu urbanul județean poate stimula o emigrare de durată din comune și reveniri în număr redus. Acesta pare să fie cazul comunelor din județul Iași, cu emigrare puternică a populației tinere și cu depopulare de nivel ridicat. În seria factorilor explicativi pentru prezența efectului de depopulare rurală sub impactul migrației externe ar putea să figureze și rețeaua urbană deficitară din județul de referință. Ipoteza trebuie să fie testată, însă, cu date adecvate, în alt cadru.

Tabelul 1. Indicele mediu de dezvoltare umană locală IDUL 2018 pe județe din Moldova și medii rezidențiale

Județ Valoare medie IDUL 2018 Disparități de dezvoltare IDUL_c- IDUL_o
comune (c) orașe (o)
Iasi 39.8 66.1 -26.3
Botosani 34.1 57.6 -23.5
Vaslui 29.9 53.2 -23.3
Vrancea 39.7 62.1 -22.4
Bacau 39.5 61.0 -21.5
Neamt 41.9 62.7 -20.8
Suceava 42.3 59.6 -17.3
Galati 46.3 62.8 -16.5
Sursa de date primare: Institutul Național de Statistică (INS). Calcule proprii (DS).Exemplu: cel mai redus nivel mediu de dezvoltare umană se înregistra, în 2018, la Vaslui, cu valoarea de 29.9. Valorile IDUL Sandu 2020) sunt calculate, la nivel de județ- mediu rezidențial, ca medii ponderate cu populația localităților în 2018.

Relațiile mai slabe dintre emigrare și depopulare la Neamț și la Suceava ar putea fi legate de faptul că nivelul mediu de dezvoltare a comunelor din cele două județe este mai ridicat decât pentru restul celorlalte șase județe din regiune. În plus, disparitățile de dezvoltare intrajudețene sunt minime la cele două județe, comparativ cu cele din restul județelor Moldovei.

Modelul de înregistrare a unor relații semnificative între emigrare de nivel ridicat și depopulare accentuată pare să fie susținut și de situațiile din Covasna, Ialomița și Olt, județe cu decalaj mare ( -21) de nivel de viață între rural și urban. Disparități de acest gen pot fi și între ruralul dintr-un județ și urbanul din alt județ apropiat, așa cum este cazul între ruralul mediu dezvoltat de la Sălaj și urbanul puternic dezvoltat din Cluj.

Procesul de îmbătrânirea demografică4. Dacă fenomenul de depopulare rurală datorită migrației externe este concentrat în special în Moldova, cel de îmbătrânire demografică în legătură cu emigrarea este mai dispersat. Are o concentrare maximă în sudul țării, în Ialomița, Călărași și Olt. Apare însă și în Moldova , mai ales la Bacău și Neamț dar și în vest la Cluj și Satu Mare și în sud-estul Transilvaniei la Covasna. Posibil ca explicațiile contextuale să fie diferite de la o regiune istorică la alta. În sudul Munteniei și al Olteniei îmbătrânirea prin emigrare puternică ar putea fi asociată cu îmbătrânirea de durată din zonele agricole de câmpie5. Mai greu de explicat intensitatea relației pentru comunele din Cluj, Satu Mare și Covasna. Date suplimentare și aprofundarea analizei sunt necesare pentru a elucida întrebările implicate în discuție. Pentru Cluj și Satu Mare ar putea fi vorba de efecte ale atracției migratorii puternice a tinerilor spre orașul Cluj.

Figura  2.  Îmbătrânirea  demografică  a  populației  comunelor  între  2014-2018  sub influența migrației externe pe județe, 2002-2011.

Sursa de date primare: INS. Cartograma reprezintă coeficienții de regresie a ratei de îmbătrânire din 2018/rata de îmbătrânire 2014, funcție de IMIGEXPER, ținând sub control accesibilitatea urbană a comunei (IURCON), indicele dezvoltării umane locale 2002 și vârsta medie a populației locale în 2011, la începutul perioadei de referință. Județele pentru care coeficienții de estimare a impactului IMIGEXPER asupra raportului între rata de îmbătrânire 2018/rata de îmbătrânire 2014 sunt negativi și semnificativi la nivelul p=0.05 au fost marcate prin caroiaj cu bold. Pentru coeficienții de de regresie negativi, cu nivel de semnificație între 0.06 și 0.20 am folosit marcarea prin grid normal.

Venituri proprii la bugetul local, pe locuitor. Este de așteptat ca nu numai simpla variație de volum demografic local să fie sub influența emigrării ci și compoziția populației plecate. Pentru a capta acest efect am apela la o altă variabila sintetică, respectiv la nivelul veniturilor proprii din bugetul local raportat la numărul de locuitori în 2018 (transformare logaritmică în ecuația de regresie). Variabilele de control pentru a determina efectul specific al experienței de migrație locale asupra veniturilor la bugetul local, din surse locale , au fost, ca și în analizele anterioare, accesibilitatea urbană, vârsta medie a populației în 2011 și indicele dezvoltării umane locale 2011.

Modelul respectiv de analiză a fost rulat județ cu județ. În cartograma 3 este prezentată imaginea sintetică  rezultată  din  analiză.  Un  număr  de  12  județe  înregistrează  efecte  negative  puternice, semnificative, ale migrației externe asupra veniturilor din surse proprii la bugetele locale. Este, practic, un impact negativ mai puternic al emigrării decât cel estimat prin dinamica de populație. De data aceasta, Moldova nu mai este principale regiune de captare a efectelor negative ale emigrării, cu numai trei județe, în situația respectivă – Botoșani, Bacău și Galați. Reducerea semnificativă a veniturilor la bugetul local prin migrație se înregistrează și în regiunile de peste munți, la Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satul Mare și Timiș, mai ales. În grad mai puțin accentual același efect negativ apare și la Bihor și Sibiu. Surprinzătoare situația comunelor din județul Arad unde emigrarea pare să aibă efecte pozitive asupra veniturilor de la bugetele locale.

Efectele predominant negative, la mare parte dintre județe, sunt de pus pe seama reducerii prin migrație a populației active, a persoanelor cu abilități antreprenoriale, a numărului de întreprinderi care pot funcționa cu resursele de muncă existente la nivel local. Dificil, dar nu imposibil, de explicat efectul pozitiv al emigrării asupra veniturilor la bugetele locale din Arad. Ar putea fi vorba de un caz de manifestare semnificativă a antreprenoriatului transnațional, a întreprinderilor locale care funcționează cu implicarea unor actuali sau foști migranți cu afaceri transnaționale, cu extensie în județ și în afara țării. Posibil ca apropierea de Austria să fie un factor favorizant în acest sens (Croitoru, 2020).

Figura 3: Efecte ale emigrării în străinătate asupra veniturilor proprii din bugetele locale: grid îngroșat – efecte negative accentuate, linii ondulate – efecte negative, + efecte pozitive

Sursa de date primare: INS pentru migrație și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației pentru datele din bugetele locale. Cartograma reprezintă coeficienții de regresie a veniturilor locale din surse proprii, pe locuitor (transformare logaritmică) funcție de IMIGEXPER, ținând sub control accesibilitatea urbană a comunei (IURCON), indicele dezvoltării umane locale 2002 și vârsta medie a populației locale în 2011, la începutul perioadei de referință.

Concluzii

Am analizat impactul migrației temporare sau definitive din comune în străinătate asupra dinamicii demografice (spor de populație și îmbătrânire locală) și asupra variațiilor teritoriale ale potențialului de dezvoltare a comunelor la nivelul tuturor județelor din țară pentru a putea distinge profilul de situație specific din regiunea istorică Moldova.

1.       Depopularea rurală sub impactul migrației a fost o trăsătură specifică a comunelor din Moldova în ultimii 20 de ani. În șase dintre cele opt județe din regiune impactul migrației externe a dus la o depopulare accentuată a comunelor (Figura 1, Anexa 3).

  • O precondiție a manifestării unei relații puternice între emigrare și depopulare pare să fie mărimea decalajului dintre dezvoltarea urbană și cea rurală din județ. Cu cât decalajul județean dintre dezvoltarea medie în rural și cea din urban, în defavoarea ruralului, este mai mare, cu atât este mai probabil ca depopularea comunelor să fie mai puternic influențată de emigrarea în perioada care precedă intervalul de referință (2002-2018, în acest caz). Singurele județe din Moldova pentru care relația dintre depopulare și experiența de migrație nu a fost de nivel semnificativ sunt Suceava și Neamț. Acestea sunt și județele din Moldova pentru care decalajul de dezvoltare rural urban este minim (Tabelul 1).
  • Numai în alte trei județe din țară – Covasna , Sălaj și Dâmbovița – impactul migrației asupra depopulării comunelor a mai avut o intensitate similară cu cea a relației puternice înregistrate pentru șase dintre județele din
  • Regăsim fenomene de depopulare rurală sub influența migrației pentru perioada 2002-2018 și în alte patru județe din vestul țării – Timiș, Bihor, Satu Mare și Intensitatea relației dintre cele două procese în discuție a fost , însă, mai mică.

2.       Îmbătrânirea demografică în rural sub impactul migrației externe, pentru perioada 2014-2018, a fost mai puțin concentrată în Moldova, comparativ cu situația pentru depopulare.

  • O regăsim, ca relație semnificativă, accentuată, pentru comunele din Neamț-Bacău în Moldova, Ialomița-Călărași-Olt în sudul țării, Satu Mare-Cluj și Covasna în regiunile de peste Carpați.
  • În Moldova relația emigrare-îmbătrânire mai apare, dar la o intensitate mai redusă, în cadrul comunelor din Iași și
  • Este probabil că precondițiile pentru manifestarea puternică a relației emigrare-îmbătrânire diferă de la regiune la În sudul țării este probabil că ocuparea preponderent agricolă a populației este o astfel de condiționare. Studii microregionale de aprofundare sunt necesare și aici.

3.       Efectul negativ al emigrării asupra potențialului de dezvoltare locală – măsurat prin veniturile la bugetul local din surse proprii, pe locuitor, în 2018 – se manifestă, în regiunea istorică Moldova, la intensitate semnificativă pentru comunele din Botoșani, Bacău și Galați.

  • La o intensitate similară regăsim relația respectivă în cazul comunelor din alte nouă județe din țară din Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Maramureș și Transilvania (Figura 3).
  • Este probabil că efectul de diminuare a veniturilor la bugetele locale ca urmare a unei emigrări puternice se produce în special datorită compoziției fluxurilor de Acolo unde acestea afectează în principal tineri cu nivel de calificare mediu-ridicat, populație cu abilități antreprenoriale și întreprinderi locale existente, relația în discuție are șanse mai mari de a fi semnificativă.

3.3. Ar fi de lămurit, printr-o analiză specială, în ce condiții apar relații de sens opus, pozitiv, la un sigur județ, la Arad. O ipoteză care ar merita să fie testată este legată de asocierea pozitivă dintre emigrare și antreprenoriat transnațional, manifestă în special în județe din partea vestică a țării.

4. Accesibilitatea la orașele mari ca precondiție semnificativă pentru o dinamică pozitivă a populației este înregistrată în cazul comunelor din Bacău, Vrancea și Suceava, la nivelul Moldovei. Relația respectivă este puternic structurată mai ales în șase județe de peste Carpați (Caras-Severin, Hunedoara, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Brașov). Numărul redus de cazuri județene în care această condiție acționează în Moldova ar putea fi legat și de capacitatea de influență scăzută a orașelor mari, în rural, dar și de infrastructura de transport de calitate redusă din această regiune6.

5. Diferențieri ale relațiilor migrație-dezvoltare pe arii culturale, ca subregiuni ale regiunilor istorice, sunt mai puțin evidente în cazul Moldovei. Astfel de diferențe sunt evidente între nordul și sudul Munteniei, nordul și sudul Olteniei sau în Transilvania în sens larg incluzând și Banatul și Crișana-Maramureș).

Implicații pentru strategii de gestionare a migrației și dezvoltării

Diminuarea severității problemelor de dezvoltare pe care comunele din Moldova le au  datorită migrației în străinătate se poate realiza, din perspectiva acestei analize dar și a altora care o premerg (Sandu, Alexandru 2010), prin:

  1. Adoptarea unor politici de gestionare a migrației de către guvernele României în corelație cu cele de dezvoltare, de dezvoltare regională în mod particular.

2. Majoritar, astfel de politici nu sunt specifice pentru reducerea migrației/ stimularea revenirilor, ci proceselor de modernizare a țării prin:

  • Descentralizarea administrativ-teritorială pe un model apropiat de cel blocat prin excese politicianiste în 2013 sau bazată pe variante apărute între Este puțin probabil că o structură statală puternic centralizată să fie capabilă să cunoască și să acționeze adecvat, local-regional, pe o mare varietate de situații teritoriale.
  • Modernizare instituțiilor publice pentru a funcționa meritocratic, transparent și performant. În special migranții sau potențialii migranți cu nivel sporit de calificare profesională/educație sunt extrem de sensibili la modul de funcționare a instituțiilor (Nifo & Vecchione 2014, Bygnes & Flipo 2017) la capacitatea lor de a lua în seamă nevoile cetățenilor și la a da seamă acestora (institutional accountability).
  • Absorbția fondurilor europene astfel încât să permită, în mai mare măsură, dezvoltarea infrastructurii de transport, digitalizării economiei și administrației, sporire competitivității, îmbunătățirea condițiilor de muncă Modele aplicate în acest sens în Irlanda, Portugalia sau Spania pot fi luate ca exemplu.
  • Sporirea competitivității întreprinderilor astfel încât să poată asigura salarii mai mari și condiții mai bune de
  • Adoptarea unor măsuri de consolidare a comunelor mici, neviabile din punct de vedere economic. Desigur , este vorba de o consolidare voluntară dar stimulată prin măsuri guvernamentale
  1. O etapă intermediară în realizarea obiectivelor de gestionare a migrației externe este asociată cu optimizare circulației migratorii astfel încât să ducă la avantaje atât pentru migranți cât și pentru țările de origine și de destinație.

3.1.   Instituționalizarea migrației prin optimizarea circulației migratorii în baza unor contracte.

  • Favorizarea antreprenoriatului transnațional (Croitoru 2020).
  • Favorizarea fenomenelor de înfrățire între localități sau regiuni de origine a migranților și cele de destinație.

Anexa 1: Ariile culturale ale României și nivelul mediu de dezvoltare umană a județelor componente, 2018

Anexa 2. Profilul ariilor culturale 2018 din perspectiva principalelor variabile folosite în analiză (valori medii pe comune)

Date primare: INS. Tabelul prezintă medii ale indicatorilor de pe coloane, estimați la nivelul comunelor din România, pe arii culturale (Sandu 2021), ponderate cu populația comunelor în 2018. Pentru modul de calculare a indicelui dezvoltării umane locale vezi Sandu 2020 iar pentru indicele experienței de migrație la nivel de comună , detalii în Sandu 2016.

Anexa 3. Predictori ai dezvoltării comunelor pe fiecare dintre județele Moldovei

Surse de date: INS. Prelucrări proprii DS. Șase modele de regresie multiplă aplicate pe comunele fiecărui județ. Variabilele dependente sunt specificate ca titlu de coloană. Predictorii apar pe rânduri, la fiecare județ. Coeficienții de regresie semnificativ diferiți de 0 și pozitivi sunt semnificați prin + iar cei de sens negativ prin -. Nivelul de semnificație a coeficientului este dat de numărul de semne algebrice. Pentru nivelul de semnificație p=0.05 apar un singur semn algebric. Pentru p=0/01 apar două semne algebrice iar pentru p=0.001 am notat trei semne algebrice. Prin umbrire este marcat predictorul de maxim interes aici, indicele experienței de migrație la nivel local. Pentru semnificația acronimelor din tabel vezi anexa 2. IURCON – indicele accesibilității urbane vezi Ionescu-Heroiu et al 2014. Vmedie – vârsta medie a populației. Pentru IDUL11a – indicele dezvoltării umane locale 11a și indicele capitalului material vezi Sandu 2020. Exemplu : pentru comunele din județul Botoșani, cu cât este mai mare IMIGEXPER pentru anii 2002-2011, cu atât sunt mai mici veniturile locale din surse proprii.

Referințe bibliografice

Bygnes,     S.,    &   Flipo,   A.   (2017).    Political   motivations    for   intra-European     migration. Acta Sociologica, 60(3), 199-212.

Croitoru, A. (2020). Great Expectations: A Regional Study of Entrepreneurship Among Romanian Return Migrants. Sage Open.

Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geography of Romania.

Nifo, A., & Vecchione, G. (2014). Do institutions play a role in skilled migration? The case of Italy. Regional Studies, 48(10), 1628-1649.

Sandu, D. , editor. (2006). Locuirea Temporara în Strainatate: Migratia economica a românilor: 1990-2006: București : Fundatia pentru o Societate Deschisa.

Sandu, D., Alexandru, M. (2010). Migrația și consecințele sale. In M. Preda (Ed.), Riscuri și inechițăți sociale în România (pp. 287-305). Iași: Polirom.

Sandu, D. (2010). Modernising Romanian society through temporary work abroad. În Black, R., Pantîru, C., Okólski, M., & Engbersen, G. (2010). A continent moving west?: EU enlargement and labour migration from Central and Eastern Europe (p. 344). Amsterdam University Press.

Sandu, D.(2020).Actualizarea indicelui dezvoltării umane locale: fundamentare și aplicabilitate. In M. Ionescu-Heroiu (Ed.), Politici urbane in Romania. Raport de cercetare: World Bank.

Sandu, D. (2021). Ariile culturale de mod de viata in Romania de azi. In Rostas,Z., Vacarescu, Th. (Ed.), In Honorem Sanda Golopentia. Bucuresti: Spandugino, in curs de publicare.

Trebici, V., Hristache, I. (1986). Demografia teritorială a României. București: Editura Academiei.

Baze de date

Sandu, D.2016. Migration abroad experience and modernity at the local level in Romania (sav file). Sandu, D. 2020. Contextul local al votarii 2020 ConLoVot20, baza de date SPSS

 

Note

1 O prima forma a acestui material a servit ca suport de prezentare la dezbaterea De ce nu se întorc migranţii? Efectele depopulării cauzate de migraţia economică în Occident (1990-2020), Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, 29 decembrie 2020. Forma actuala a materialului include detalieri ulterioare de tipul celor din anexa 3.

2 Botoșani-Vaslui era cea mai săracă grupare de județe din Moldova în 2002 ca și în 2018. La fel sudul Munteniei era cea mai săracă subregiune din Muntenia și în 2002 ca și în 2011. Rezultă că nu timpul explică relațile dintre migrație și dezvoltare. Este adevărat, însă, că decalajul de dezvoltare dintre Iași-Suceava comparativ cu Botoșani -Vaslui era mai mare în 2018 decât în 2002 (conform unor date referitoare la IDUL, neprezentate aici).

3 Formularea are la bază compararea coeficienților de regresie care estimează, la nivel județean, impactul experienței de migrație comunitară asupra dinamicii populației. Datele de detaliu au fost calculate dar nu sunt prezentate aici pentru a nu încărca textul foarte mult cu aspecte tehnice ale analizei.

4 Intensitatea procesului de îmbătrânire demografică la nivel local a fost calculată ca raport între indicele de îmbătrânire demografică în 2018 (persoane de 65 de ani și peste la 100 copii de 0-14 ani)*100 și indicele de îmbătrânire demografică 2014.

5 Analize mai vechi indicau pondere maximă a populației de peste 60 de ani, la recensământul din 1977 pentru București, Banat și Oltenia ( Trebici, V. , Hristache, I. 1986: 44). Datele sunt, însă, necomparabile pentru ponderile de vîrstnici sunt alceva decât masurile d etip regresie care estimează impactul experienței de migrație (internă, în anii 70, asupra îmbătrânirii).

6 Constatarea este bazată pe analizele de regresie realizate pe fiecare dintre cele 41 de județe (neprezentate în detaliu aici) folosind raportul de populație 2018 versus 2002 ca variabilă dependentă și IURCON, IMIGEXPER, varsta medie 2011 și IDUL 2011 ca predictori. Pentru Moldova, vezi detalii în anexa 3.

Leave a Reply

Your email address will not be published.