Europa Liberă România – Istoric: Georgescu este precar din punct de vedere intelectual și cultural, promotor al ideilor legionare

Într-o intervenție televizată, președintele de onoare AUR, Călin Georgescu, a încercat să reabiliteze personaje controversate din istoria legionară a României – Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Antonescu. Declarațiile sale au fost taxate de istorici.

„Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, a susținut luni seară, la Antena 3, Călin Georgescu, proaspăt desemnatul președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor. El a mai spus că istoria a fost mistificată atunci când a pus pe seama legionarilor asasinatele împotriva lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu.

Liderul AUR i-a catalogat drept „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, spunând că „toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră.”

Intervenția a atras reacții din partea istoricilor sau a unor politicieni care au acuzat AUR că este o grupare extremistă și antisemită.

George Simion, copreședintele AUR, a spus pentru Europa Liberă că fiecare gest necalculat (ieșirea lui Călin Georgescu – n.r.) afectează imaginea partidului. „AUR e preocupat de realitatea zilelor noastre și nu de istorie așa cum o înțelege Călin Georgescu. Avem o criză a energiei în plină derulare și ar fi fost mai bine ca domnul Georgescu să vorbească despre proiectul de țară Hrană, Apă, Energie care ne-a adus alături și nu despre niște lucruri care sunt în atribuția istoricilor calificați.”

Copreședinții AUR, George Simion și Claudiu Târziu, la evenimentele legate de Ziua Unirii Principatelor, moment în care a fost anunțat că președintele de onoare al partidului va fi Călin Georgescu. Iași, 24 ianuarie 2022. Foto: Inquam Photos/Liviu Chirica

Despre semnificația mesajelor transmise de președintele de onoare al AUR, Călin Georgescu, Europa Liberă a stat de vorbă cu istoricul Dorin Dobrincu.

Europa Liberă: Asistăm la o creștere a extremismului în România? AUR declară că nu este partid extremist, dar promovează ca președinte de onoare un personaj care face apologia lui Zelea Codreanu sau Ion Antonescu.

Dorin Dobrincu: Curente politice extremiste au existat și există în orice societate modernă. Inclusiv în România. În anii 1990-2000 au apărut partide cu agendă ultranaționalistă, venită direct din național-comunism: România Mare, Partidul Unității Naționale Române, Partidul Socialist al Muncii. Și Frontul Salvării Naționale, ulterior PDSR, de unde vine actualul PSD, a avut o puternică amprentă național-comunistă, nu întâmplător făcând chiar alianță cu formațiunile amintite, în așa-numitul „patrulater roșu”. După disoluția acestor partide, mulți membri au fost recuperați de PSD, iar unii chiar de PNL.

Noutatea în privința AUR este că a părut să se ivească de nicăieri și să intre în Parlament după numai un an de existență, cu un rezultat incredibil, peste 9% din voturile valabil exprimate. De fapt, partidul fondat la 1 decembrie 2019 a federat mai multe curente: unionismul paseist, provocator și teatral promovat de George Simion prin Platforma Unionistă Acțiunea 2012; autodesemnata „dreaptă creștină”, cu vârf de lance Asociația Rost, din jurul lui Claudiu Târziu, cu împrumuturi ideatice din perioada interbelică, inclusiv de la legionari; Partidul Neamul Românesc, fondat de Ninel Peia, fost parlamentar PSD, de unde au venit parlamentarii Diana Șoșoacă și generalul în rezervă Mircea Chelaru, cea dintâi cunoscută prin scandalurile publice repetate, cel din urmă remarcat (și) ca dacoman militant.

AUR nu s-a limitat însă la împrumuturi din ultranaționalismul interbelic, ci a preluat și din național-comunism destule, acesta din urmă fiind la rândul său un mix de comunism, de fapt stalinism, și naționalism filtrat la sfârșitul perioadei Gheorghiu-Dej și în timpul lui Ceaușescu.

Peste toate acestea s-au așezat idei vehiculate în Europa și în Statele Unite ale Americii în cercuri ultraconservatoare, cu referire la pericolul globalismului și neomarxismului – în oglindă, radicalii de stânga vorbesc de neoliberalism, o altă etichetă care nu explică nimic –, pierderea libertății și chiar a sufletului. Pandemia de Covid-19 a creat un cadru propice pentru amestecul acestor teorii, iar rețelele sociale au fost ideale pentru răspândirea lor extrem de repede, practic oriunde erau receptori. Ce se întâmplă în România nu este un caz excepțional, nu suntem unici.

Dorin Dobrincu. Foto RFE/RL

Chiar dacă reprezentanții AUR resping cu nervozitate plasarea în zona extremismului, chiar dacă neagă evidențele, nu încape îndoială că partidul este acolo. Și asta se vede în temele discursive, se vede în declarațiile și atitudinea liderilor și a multora dintre cei promovați în Parlament, precum și prin tot mai frecventele acțiuni de sfidare și încălcare a legii, prin atacul asupra unor instituții publice, prin identificarea unor dușmani care pot fi arătați propriului public.

Aflat în ofensivă mediatică, AUR încearcă să ascundă anumite disensiuni interne și să promoveze indivizi care s-au străduit să-și construiască faima de oameni competenți și patrioți. Unul dintre aceștia este Călin Georgescu. Aparițiile sale publice, inițial în medii controlate, apoi în fața publicului larg, ne-au arătat gesturi studiate, dar mai ales o cultură precară, clișee și platitudini. Refugierea domnului Georgescu în trecutul recent, pe care îl cunoaște cu totul selectiv, superficial, ridicarea lui Corneliu Zelea Codreanu și a lui Ion Antonescu la statutul de eroi, toate acestea sunt exemplificări ale valorilor promovate de AUR.

Europa Liberă: Care ar putea fi impactul în societate?

Dorin Dobrincu: Aș vrea să precizez de la bun început că istoria a fost, este și probabil va fi întotdeauna plurală. Este un loc comun pentru istorici, însă merită reamintit pentru public că istoria a fost una, însă interpretările pot fi și sunt diferite, în funcție de diverse variabile. Istoria profesională are rigorile ei, pe care cei care o practică trebuie să le respecte dacă vor să fie luați în seamă. Însă istoria se întâlnește, iar uneori se împletește sau se confruntă cu memoria, care este diferită în funcție de grupurile sociale, de contextele istorice. Separările nu sunt în general foarte clare, reașezările sunt permanente.

Într-o societate insuficient așezată, apar tot felul de indivizi care, fără a avea nici urmă de competență profesională, pretind că știu ce s-a întâmplat în anumite momente ale istoriei, propun personaje controversate ca modele de eroism și patriotism. Pentru acești oameni, istoricii par a fi invocați cu scopul de a le furniza argumente pentru prejudecăți, de a le susține ideologia și acțiunile. Există riscul ca acești oameni să folosească istoria ca suport propagandistic, pentru a-și susține agenda, pentru a se autopromova, pentru autovictimizare, pentru a răspândi frici și pentru mobilizare politică. Efectele asupra societății pot fi catastrofale, după cum știm și din propriul nostru trecut recent, dar și din ceea ce vedem în societățile contemporane cu regimuri iliberale, spre exemplu în Rusia lui Putin.

Europa Liberă: Călin Georgescu promovează un mesaj de apropiere față de Rusia. El este, de altfel, promovat intens de Sputnik. În același timp, AUR se declară un partid anti-rusesc. Care este scopul acestei duble poziționări? Care ar fi adevarul?

Dorin Dobrincu: Într-adevăr, este de notorietate admirația lui Călin Georgescu față de „înțelepciunea rusească”. El are impresia că, invocând câțiva scriitori, compozitori și ideologi a înțeles istoria, politica și societatea rusă, de aici și îndemnul său trasparent de a privi mai degrabă spre Est, nu spre Vest.

AUR s-a confruntat încă de la început cu acuzația că face jocul Rusiei în România, în pofida etnonaționalismului și unionismului zgomotos. S-a sugerat chiar că rușii nu sunt străini de apariția acestui partid, la fel cum s-a spus că serviciile secrete românești nu sunt străine de nașterea și creșterea sa.

Eu nu cred că AUR este creația Rusiei.

Cred mai degrabă că acest partid intră în categoria celor utili Moscovei, dacă avem în vedere agenda publică, discreditarea valorilor democrației liberale, antioccidentalismul vag camuflat, suveranismul de operetă.

Europa Liberă: Cat de periculoasă este creșterea unui curent legionar in România actuală? Ce șanse ar mai avea?

Dorin Dobrincu: Mișcarea Legionară a avut o bază importantă în anii 1930-1940, a fost represată ca forță politică în timpul dictaturii lui Carol al II-lea și în cea mai mare parte a dictaturii lui Ion Antonescu, după o alianță inițială, precum și în timpul regimului comunist. În același timp, multe dintre ideile legionare au fost preluate chiar de cei care erau în conflict cu această mișcare politică. După 1989 s-au constituit diverse grupuri explicit legionare sau criptolegionare, adesea aflate în conflict unele cu altele, au apărut reviste, s-au publicat cărți, inclusiv de propagnadă. Toate acestea au alimentat nostalgii, au născut speranțe, au permis constituirea unor rețele extinse în diverse medii, influența în societate a crescut.

Potrivit anchetelor sociologice și analizelor diverse, societatea românească pare să fie deschisă mai degrabă spre valorile conservatoare. Însă, aș atrage atenția că a fi conservator nu înseamnă a fi extremist. Cunosc destui oameni care au mai degrabă idei conservatoare, dar care sunt promotori ai democrației liberale și resping în mod cât se poate de categoric ceea ce promovează AUR, spre exemplu. La fel cum cunosc destui progresiști, care în niciun caz nu sunt marxiști sau neomarxiști, cum îi etichetează cei de la extrema dreaptă, care știu că au nevoie de un dușman pentru a-și urmări agenda ideologică și politică.

Europa Liberă: Georgescu este un personaj care curtează politica românească de multă vreme. Care este motivul pentru care a devenit semnificativ abia acum?

Dorin Dobrincu: Călin Georgescu s-a autopromovat – și a fost susținut – ca un patriot, ca un om cu profil de salvator al națiunii, de neocolit în România. A făcut-o în grupurile care îi împărtășeau convingerile și în media dispusă să-i asculte și să-i promoveze panseurile. Ieșirea lui pe scena mare a politicii este totuși de dată recentă, după apariția și intrarea AUR în Parlament. Ne-a fost prezentat ca propunerea de premier a acestui partid. Asta nu l-a împiedicat să-și facă și o asociație, Pământul Strămoșesc, cu trimitere directă la o publicație legionară interbelică.

Ulterior s-a aflat că existau dispute între conducerea AUR și omul propus de ei ca premier. Se pare că s-au făcut pași spre o împăcare, de vreme ce Georgescu a fost la Iași săptămâna trecută, la 24 ianuarie, alături de George Simion și Claudiu Târziu.

Toți trei au fost pe treptele Hotelului Traian, au ținut discursuri, s-au prins într-o horă cu membrii de partid și simpatizanții. Ulterior, Georgescu a fost prezentat ca președinte de onoare al AUR, ceea ce a atras reacția lui Târziu, cu trimitere la statutul partidului. Președintele de onoare încă nu era uns în funcție. În ultima săptămână, am văzut o atenție mai mare a mass media față de dl. Georgescu, care a adus confirmarea că omul este precar din punct de vedere intelectual, promotor al unor idei bizare, când nu de-a dreptul scandaloase. Nu știu care este impactul acestor ieșiri asupra propriului său public, care nu e obligatoriu să se suprapună întrutotul peste cel al AUR.

mai mult, aici

un articol de Oana Despa, apărut în Europa Liberă – România, 1 februarie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.