Europa Liberă România / Țară în service | Culisele vistieriei de partid. Scandalul cotizației, zeciuiala și oligarhizarea democrației cu „munți de bani”

Partidele românești primesc atât de mulți bani de la bugetul de stat încât nu reușesc să îi cheltuie într-un an. Cele mai mari patru partide parlamentare din România primesc din donații și cotizații private între 8 și 13%, potrivit unei investigații realizată de Europa Liberă. Românii, indirect, donează restul – sute de milioane de lei, prin celebrele subvenții de care partidele beneficiază și care au crescut în ultimii ani și de câteva zeci de ori. ​Pericolul, semnalat de specialiști, este „oligarhizarea” politicii. Adică marile partide ar putea ajunge atât de bogate încât să poată cumpăra totul. De la politicieni din Opoziție, la presă.

Foto: Octav Ganea (Inquam Photos),
via romania.europalibera.org

​Partidele au început să-și desfășoare activitatea, după 2015, cu bani publici primiți de la bugetul de stat. Ideea inițială a fost să elimine finanțarea obscură din campaniile electorale, „gențile cu bani” care nu erau înregistrate în contabilitate.

În decursul a doar șase ani s-a observat o debalansare accentuată: partidele au votat să primească din ce în ce mai mulți bani de la bugetul de stat ca subvenție, în timp ce sumele încasate de la membrii de partid nu au crescut proporțional.

Într-un an de referință, 2016, în care s-au desfășurat alegerile locale și parlamentare, toate partidele au încasat o subvenție de 14,5 milioane de lei. La următoarea campanie de la parlamentare, în 2020, partidele au încasat o subvenție de 252 de milioane de lei (50 de milioane de euro). O creștere de 17 ori a subvenției, dar nu și a cotizațiilor.
Totul datorită unui amendament introdus în Parlament de PSD pentru majorarea subvenției.

Europa Liberă vă prezintă procentul care îl reprezintă finanțarea publică și cât reprezintă efortul membrilor de partid pentru a-și susține propria organizație.
Spre exemplu, Germania încurajează partidele să colecteze resurse private pentru a-și asigura independența din punct de vedere financiar față de stat.

În cazul menționat, distribuția subvențiilor publice este condiționată de capacitatea partidelor politice de a colecta contribuții private.

Analiștii consultați de Europa Liberă observă cum partidele strâng „munți de bani” înaintea campaniei electorale din 2024, fenomen care conduce la distorsionarea democrației și o oligarhizare a vieții politice.

PSD plătește mai multă reclamă decât Coca Cola, dar nu spune cui

Într-o analiză privind subvenția încasată în ultimii cinci ani de partidele politice, PSD se clasează pe primul loc, cu aproape jumătate de miliard de lei (100 milioane de euro).
Ziarul Financiar remarca cum încasările social-democraților de la buget, în 2019, sunt mai mari decât profitul unor firme precum Ford.

Jurnalistul Cătălin Tolontan, de la Libertatea, arăta că promovarea partidului în mass-media a depășit, la finalul lui 2021, bugetul unor importante companii precum Coca Cola sau Dacia Renault.

PSD strânge procentual cele mai mici sume din cotizații, dacă ne raportăm la venitul primit de la bugetul de stat prin subvenție. Cotizațiile din 2021 au atins o valoare de 7,8 milioane de lei (1,56 milioane de euro), în timp ce de la buget au intrat în contul partidului 90,2 milioane de lei (18 milioane de euro).

Cu toate că folosește preponderent bani publici, PSD refuză să ofere informațiile de interes public despre plățile făcute pentru promovarea în presă. Mai mulți judecători au decis că utilizarea finanțării publice obligă partidul condus de Marcel Ciolacu să ofere toate informațiile legate de plățile efectuate.

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a secretizat toate contractele semnate în mandatul său. În 2021, social-democrații au plătit pentru presă și propagandă aproximativ 40 de milioane de lei (8 milioane de euro). Ciolacu nu a dezvăluit numele site-urilor și nici obiectul contractului, deși judecătorii au dat mai multe decizii prin care au arătat că partidele care folosesc subvenție trebuie să ofere informațiile de interes public.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, a secretizat toate contractele
semnate în mandatul său. În 2021, social-democrații au plătit
pentru presă și propagandă aproximativ 40 de
milioane de lei (8 milioane de euro).
Ciolacu nu a dezvăluit numele site-urilor
și nici obiectul contractului, deși judecătorii
au dat mai multe decizii prin care au arătat că
partidele care folosesc subvenție trebuie să ofere informațiile de interes public.

Potrivit datelor obținute de Europa Liberă din interiorul partidului, cotizația minimă este de 1 leu. Un parlamentar contribuie cu o sumă între 500 și 1.000 de lei lunar, un consilier județean sau municipal are o cotizație în jurul a 100 de lei pe lună, iar primarii aproximativ 120 de lei pe lună. Surse din partid susțin că europarlamentarii nu plătesc o cotizație specială către partid, ci doar către organizația din care fac parte.

Patru social-democrați din județul Argeș au contribuit cu cele mai mari cotizații în 2021. Organizația a colectat 890 de mii de lei, prima din România, în condițiile în care tot partidul a adunat 7,8 milioane de lei.

Calculul arată că multe organizații nu au un sistem de strângere a cotizațiilor. În dreptul PSD Vrancea apar 0 lei de la membrii de partid.

Simona Bucura Oprescu, Aurel Bălășoiu, Remus Mihalcea și Nicolae Nicolae, toți din Argeș, au cotizat cu: 33.399 de lei, 23.950 de lei, 26.300 de lei, 29.350 de lei. Exclus din partid din cauza vizitei la Ambasada Rusiei după începerea războiului în Ucraina, deputatul Dumitru Coarnă, PSD Călărași, a dat partidului, sub formă de cotizație 28.742 de lei.

Deputata Simona Bucura-Oprescu spune că fiecare organizație decide nivelul cotizației.

„Mi-am achitat cotizația în raport cu normele statutare și veniturile pe care le avem. Organizația Argeș a avut o cotizație lunară pentru membrii Biroului Permanent Județean de 2.000 de lei lunar”, a declarat deputata pentru Europa Liberă. Indemnizație sa lunară este de 11.000 de lei.

În mai multe organizații PSD, potrivit surselor din partid, membrii aflați în funcții publice trebuie să cotizeze cu 10% din venitul încasat. Regula nu se aplică însă în toate organizațiile. PSD Argeș, potrivit declarației deputatei Simona Bucura Oprescu, are această normă.
În mai multe organizații PSD, potrivit surselor din partid,
membrii aflați în funcții publice trebuie să cotizeze cu 10% din venitul încasat.
Regula nu se aplică însă în toate organizațiile.
PSD Argeș, potrivit declarației deputatei Simona Bucura Oprescu, are această normă.

Aleșii locali și parlamentarii din organizația PSD Argeș au „de plătit o cotizație lunară”, care reprezintă 10% din indemnizația netă lunară, susține deputata. Hotărârea a fost validată de Comitetul Politic județean, precizează social-democrata.

„Este o regulă pe care o aplicăm în județul Argeș și care poate fi verificată. Așa considerăm noi că ne putem atinge obiectivele politice”, afirmă Simona Bucura-Oprescu.

Top 5 organizații PSD – cotizații

  • Argeș – 890.419,10 de lei
  • Dâmbovița– 776.337,00 de lei
  • Hunedoara – 508.360,00 de lei
  • Botoșani – 463.248,00 de lei
  • Buzău – 400.610,00 de lei

Organizația PSD Maramureș, condusă de deputatul Gabriel Zetea, este pe lista codașilor. Nu a strâns vreun leu din cotizații în 2021. O situație similară se regăsește și în dreptul PSD Vrancea și PSD Covasna, iar PSD Sector 3 se află printre filialele de la coada clasamentului cu 5.499 de lei într-un an din cotizații.

„Am avut cheltuieli puține, legate de internet, chirie, curent, s-au plătit din subvenția partidului. Nici eu nu am plătit cotizație dacă apărem cu zero lei. Felicitări celor din alte organizații care au plătit!”, explică Zetea cum o organizație poate să nu strângă bani din cotizații un an întreg.

Cea mai mare donație în 2021 a fost plătită de… continuarea, AICI

articol de Cristian Andrei, apărut în Europa Liberă România, 9 iunie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.