fanatik.ro: Moldova, între unirea politică și uitarea economică. „Hora se joacă la Iași, dar banii se împart la București”

Deși la fiecare 24 Ianuarie România sărbătorește, an de an, Unirea de la 1859, în ultimii ani tot mai multe voci din zona Moldovei critică în mod direct lipsa unor acțiuni ferme din partea Bucureștiului în ceea ce privește dezvoltarea regiunii de nord-est a țării, una din cele mai sărace din întreaga Uniune Europeană.

Unirea Moldovei, „în cuget și mințiri”

Asociația Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, una din recentele organizații locale din Moldova care militează pentru un interes mai mare al guvernanților în ceea ce privește dezvoltarea acestei regiuni a subliniat ironic luni, 24 ianuarie, că regiunea este unită cu Muntenia și Ardealul doar pe hârtie.

sursa foto: fanatik.ro

„Subdezvoltarea Moldovei nu este un dat istoric. Mutarea tuturor instituțiilor politice și administrative la București, absența unui nivel regional de gestiune teritorială și subfinanțarea cronică a regiunii reprezintă principalele cauze ale situației economice actuale.

Lipsa infrastructurii mari gâtuie de decenii economia Moldovei. Cauza este dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic pentru România”, arată asociația într-un comunicat de presă.

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei cere descentralizarea, regionalizarea, construcția autostrăzilor care să lege Moldoa de restul țării. De altfel, în urmă cu doi ani, membrii asociației au organizat un protest chiar cu ocazia manifestărilor de Ziua Unirii de la Iași, premierul Orban fiind atunci fluierat pentru lipsa investițiilor în Moldova. „Problemele Moldovei sunt deja vechi de decenii, și ne-am săturat de vorbele goale pe care le auzim de la o guvernare la alta. Hora se joacă la Iași, dar banii se împart la București, iar pentru Moldova nu se găsesc niciodată bani pentru modernizarea unor căi ferate, nu s-au alocat bani pentru autostrăzi”, declara atunci președintele asociației, istoricul Dorin Dobrincu.

O nouă regionalizare și autonomie locală

Vocile din Moldova care s-au alăturat acestei mișcări cer descentralizare și o regionalizare care să permită o mutare a deciziei politice de la București spre nivelul local, acuzând politicienii locali că, în loc să conlucreze pentru binele local, aceștia „stau în genunchi în fața șefilor de partid”.

„O viziune socio-economică care să promoveze interesele regiunii Moldova nu se poate realiza însă fără reforma regionalizării politice a României, definită prin reducerea puterii de la București în favoarea polilor regionali. E nevoie de statuarea în Constituție a unor Guverne (regionale) și a unor Parlamente (regionale), pe model italian, în viitoarele Regiuni Moldova, Transilvania, Muntenia etc. care să coexiste cu Instituțiile centrale ale statului român”, scrie într-un editorial publicat pe site-ul asociației Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, profesorul Alexandru Cohal.

În opinia acestuia, în viitorul stat regional-național român, unele puteri legislative, decizionale/executive vor fi conferite regiunilor prin introducerea nivelului regional în politică (alegeri), administrație, economie. În plus, profesorul Cohal subliniază că toate regiunile istorice ale României au mai multe motive pentru a se constitui în entități politice subsumate statului național, motive vizibile în istoria României de dinainte și de după 1989: „Banatul și Bucovina cu moștenirea lor habsburgică prin care doresc să se distingă de restul țării, mult mai balcanică prin contrast, Transilvania cu resturile încă prezente de identitate austro-ungară, mai ales dar nu numai în mentalul colectiv al minorităților de acolo”.

„Moldova vine cu identitatea sa culturală proeminentă deși evident muzeificată și festivalizată, în care problemele minorităților locale (țigani, evrei, lipoveni, ceangăi etc.) apar mult mai obscurate de agenda media. Regiunile istorice ale României sunt în realitate astăzi subordonate politic și economic unei unice regiuni, București/Ilfov, unica regiune dezvoltată a țării, reprezentare mumificată și non-funcțională a statului centralist român. Regiunile istorice sunt lipsite de putere decizională și astfel sunt pietrificate în subdezvoltare de un stat ineficient și golite de aderența activă a cetățenilor săi la un pact social autentic”, mai arată profesorul Alexandru Cohal.

Acesta susține că actuala administrare a României face din copiii mei moldoveni cetățeni de rang inferior ai României şi nu le oferă nicio șansă într-o lume deschisă, dinamică, cosmopolită, provocatoare.

„Actuala planificare administrativă a „regiunilor de dezvoltare” ale Moldovei jignește în fiecare zi pe oricare dintre locuitorii din Iaşi, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea şi Galați căci ea a fost făcută fără nici un fel de argumentare culturală, etnică, religioasă. Regiunile de Nord-Est şi de Sud-Est, adică actuala împărțire a Moldovei în două, pe axa punctelor cardinale Nord – Sud, reprezintă o îngrămădire fără noimă a unor județe, operațiune care, după cum vedem de ani buni, NU creează dezvoltare pentru moldoveni ci contribuie la perpetuarea unui fals economic, cultural şi politic”, mai arată sursa citată.

Cât de săracă este Moldova

Datele INS arătau la finalul anului 2019 că, în ceea ce privește sistemul de drumuri publice, regiunea nord-est avea cel mai prost sistem din întreaga țară, iar acest lucru era determinat nu doar de lipsa autostrăzilor. Astfel, deși această regiune istorică are cel mai mare număr de kilometri de drumuri publice (14.909 de kilometri dintr-un total de 86.400), doar „6.385 km sunt modernizati, iar din acestia numai 2.876 km sunt modernizati cu imbracaminti usoare rutiere. Județul Neamț are 2.039 de km de drumuri publice, iar dintre aceștia 571 sunt modernizați, în timp ce, la polul opus, se află Suceava, care din cei 3.145 de km de drumuri publice, 1.844 sunt modernizați”, arăta o analiză publicată de Ziare.com.

La fel, prin regiunea nord-est, din cei 17.873 de km de drumuri naționale trec 2.665 de km, adică mai puțin de 15% din total. La partea de drumuri județene și comunale, din totalul de 68.518 km cât sunt la nivel național, 12.244 de km trec prin Moldova, iar modernizați sunt doar 3.885 de km, arată datele INS.

În ceea ce privește contribuția la Produsul Intern Brut, cele opt județe ale Moldovei reprezintă circa 13%, 135,9 miliarde lei din 1.040,8 miliarde lei total national pe 2019. Asta deși, ca populație, aceleași județe au circa 25% din populația țării, Iașul fiind cel mai populat județ al țării cu aproape 1 milion de locuitori. De altfel, Iașul nu reprezintă decât 3% din economia românească, fiind depășit de alte cinci județe: Constanța, Timiș, Cluj, Brașov și Prahova. Spre exemplu, potrivit datelor INS din 2019, județul Suceava, care reprezintă al cincilea județ al țării ca populație, reprezintă doar 1,8% din întreaga economie, fiind depășit de alte 15 județe.

În ceea ce privește performanța economică, Iașul, județul cel mai dezvoltat din Moldova, are un PIB per capita de 8.519 euro, adică cu 25% sub media națională și doar pe locul 22 pe țară. În același clasament, Vasluiul are un PIB pe cap de locuitor cu peste 50% sub media națională.

Situația dramatică a autostrăzilor

Chiar dacă cauzele pentru care Moldova este regiunea istorică cea mai puțin dezvoltată a țării nu pot fi reduse doar la deciziile autorităților de la București, acest lucru rămâne valabil poate cel mai mult în ceea ce privește construcția autostrăzilor.

De altfel, lipsa completă a autostrăzilor din Moldova era adusă în atenția publicului în vara anului 2019, atunci când omul de afaceri Ștefan Mandachi, lansa mișcarea „ȘîEu” – construind, simbolic, primul kilometru de autostradă din regiune. Doi ani mai târziu, acesta, într-un alt moment de protest, îngropa și punea cruce aceluiași kilometru de autostradă despre care susținea că rămăsese singurul din Moldova.

„Iată noutățile, după doi ani: nu avem nicio autostradă în toată regiunea istorică Moldova! S-a finalizat doar o centură ocolitoare la Bacău, de câțiva kilometri, pe care nici bine nu intri, că în două minute ești obligat să ieși. De 31 de ani, de la Suceava la București tot șapte ore faci, tot istovit ajungi. La fel cum de la Suceava spre capitala Transilvaniei, Cluj, drumul este la fel de anevoios, fără 1 milimetru de autostradă. Nu s-a schimbat ABSOLUT NIMIC”, scris omul de afaceri în vara anului 2020.

La finalul acelui an, Moldova avea să aibă parte însă de primii ei kilometri de autostradă veritabilă. Președintele Iohannis și premierul de la acea dată, Ludovic Orban, participau la inaugurarea a 16,2 kilometri de autostradă, parte din centura de ocolire a municipiului Bacău.

De altfel, pe hârtie, Moldova ar trebui să fie tăiată de două mari autostrăzi: A8 – Autostrada Unirii și A7 – Autostrada Moldovei. Aceasta din urmă ar trebui să aibă 330 de kilometri și să traverseze Moldova de la nord, de la granița cu Ucraina, la sud și să fie astfel realizată legătura cu Muntenia și Bucureștiul. Autostrada ar urma să pornească de la Pașcani, din nord, și să treacă prin Bacău, Focșani, Buzău pentru a se opri la Ploiești.

În ceea ce privește Autostrada Unirii, ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași și Ungheni, cu o lungime de 320 de kilometri, costurile pentru acest proiect sunt uriașe, CNAIR estimând în jur de 6,14 miliarde de euro. În 2021, ministrul Cătălin Drulă declara într-un interviu pentru Hotnews că segmentul montan din această autostradă este „de două ori mai greu decât Sibiu-Pitești” și, în ceea ce privește întreaga autostradă, acesta sublinia că „este cel mai greu proiect de infrastructură al României”. În mai 2021, ministrul Drulă anunța începerea proiectării A8.

În ceea ce privește realizarea ei, trebuie subliniat că în septembrie 2021 Camera Deputaților, a stabilit prin lege ca termenul pentru finalizarea Autostrăzii Unirii să fie 31 decembrie 2030, adică cu patru ani mai târziu decât termenul stabilit inițial. La finalul anului trecut, CNAIR anunța că firma de proiectare Acciona din Spania a predat un studiu de fezabilitate incomplet pe mai multe capitole pentru A8. Era al treilea termen pentru livrarea documentației tehnice, după alte două încercări ratate.

În ceea ce privește Autostrada Moldovei, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a anunțat chiar luni, 24 ianuarie 2022, că anul acesta va începe construcția primelor sectoare ale autostrăzii. „Ploieşti-Buzău: 63,25 km. Contractele pentru cele 3 loturi ale acestei secţiuni urmează să fie semnate. Buzău-Focşani: 82,44 km. A fost aprobat Proiectul Tehnic! Lansarea în licitaţie a contractului pentru construcţia acestei secţiuni a intrat în linie dreaptă”, a scris pe Facebook Sorin Grindeanu.

Bucureștiul, din nou criticat la Iași

Abandonarea Autostrăzii Unirii în favoarea Autostrăzii Moldovei a fost criticată de vocile locale de la Iași din nou. Într-un alt editorial de opinia apărut pe site-ul asociației Mișcarea pentru dezvoltarea Moldovei, Bucureștiul este acuzat că a abandonat un proiect esențial pentru dezvoltarea regiunii, unul care ar lega Moldova de Europa, în favoarea unui proiect, A7, văzut mai degrabă ca un instrument…

mai mult, aici

articol de Laurentiu Sirbu, apărut în fanatik.ro, 24 ianuarie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.