G4Media.ro / Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I)

Ultimele numiri controversate în instituții cheie efectuate luni aduc din nou în discuție subiectul populării statului român la vârf cu personaje mediocre, cu impostori sau oameni nepotriviți, vulnerabili și manevrabili.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea,
via G4Media.ro

Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem sau instalarea în funcția de ministru al digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.

Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.

Președintele însuși nu a bifat nici o mare realizare în cei șapte ani de mandat. A câștigat alegerile cu discursul pro-justiție, dar oamenii instalați de el la șefia marilor parchete în urmă cu doi ani nu au performat. A promis România Educată, dar a promovat constant mari plagiatori, în frunte cu premierul.

Gabriela Scutea sau Crin Bologa, șeful DNA, nu se pot lăuda cu nici un mare dosar început sub mandatele lor, în schimb corupția a devenit generalizată, fenomen semnalat în ultimul raport al Departamentului de Stat.

Corupția este în floare, dar marile dosare de corupție lipsesc. Reformele promise în justiție întârzie, spre exasperarea celor câteva asociații de magistrați încă active. Secția Specială a fost desființată doar pentru a fi reorganizată. Mecanismele de intimidare și control a magistraților s-au păstrat intacte.

Relevantă în acest sens este candidatura unică pentru șefia Inspecției Judiciare: Roxana Ioana Petcuo inspectoare care a hărţuit magistraţii curajoşi, soţie de fost prefect PSD, acuzată de plagiat.

De plagiat este acuzată și șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, numită în funcție de președintele Klaus Iohannis în vara lui 2019 pentru mandat de trei ani. Analiza lucrării a fost mușamalizată de trei ori de Comisia de Etică a Universității București.

În perioada 2014-2018, Corbu a lucrat, în calitate de consilier, la societatea Mușat și Asociații Tax SRL. Aceasta face parte din societatea de avocaţi care l-a reprezentat pe președintele Klaus Iohannis în 2014-2015 în procesul de incompatibilitate al acestuia de la Înalta Curte.

Președintele Klaus Iohannis a mai câștigat alegerile cu un discurs virulent anti-PSD. După opt luni de la alegeri a scos USR de la guvernare și a adus PSD înapoi la putere.

Nu doar prima funcție în stat a eșuat, dar nici a doua, a treia sau a patra funcție în stat nu se ridică la înălțimea exigențelor: președintele Senatului este Florin Cîțu, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, iar premier Nicolae Ciucă.

Președintele Iohannis l-a făcut pe Cîțu premier și lider PNL pentru a scăpa de Ludovic Orban, dar tot el s-a văzut nevoit să-l dea jos din cauza prestației sale lamentabile în ambele poziții.

Și din poziția de al doilea om în stat, Cîțu continuă să submineze coaliția de guvernare, continuând un comportament pe care colegii săi liberali îl descriu drept iresponsabil.

Marcel Ciolacu este cunoscut pentru bunele relații cu Cotroceniul și are deja reputația de lider PSD predictibil și disciplinat.

Cea mai recentă probă că este la rândul său în primul rând om de sistem și abia apoi politician este susținerea totală acordată procurorului Bogdan Licu pentru poziția de judecător la CCR spre stupoarea partidului, în detrimentul senatorului PSD, Robert Cazanciuc. 

Fost ministru al apărării și șef al Statului Major, Nicolae Ciucă a fost de la bun început opțiunea președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de de premier.

Nici el nu este pregătit pentru funcția de șef al Executivului, fără pregătire economică și cu o capacitate slabă de gestionare a unei eventuale crize, Ciucă a fost impus pe 10 aprilie și președinte al PNL în cadrul unui Congres cu unic candidat.

Premierul se confruntă și el cu probleme în propriul CV: este acuzat și el de plagiat, la fel ca Licu și candidatul unic la șefia Inspecției Judiciare. Acest detaliu nu-l împiedică totuși să-și facă planuri pentru o eventuală candidatură la președinția României.

Coaliția PSD-PNL-UDMR a dat un guvern în care  o funcție de vicepremier i-a revenit lui Sorin Grindeanu. Fostul premier PSD este celebru pentru emiterea ordonanței 13 în ianuarie 2017, menite să-l scape pe Liviu Dragnea de închisoare, și care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Grindeanu a fost dat jos de Dragnea de la Palatul Victoria și a fost recuperat în sistemul de putere din jurul președintelui Iohannis. Azi, este ministrul transporturilor.

Printre favoriții președintelui Iohannis se numără ministrul de interne Lucian Bode, avansat politic și pentru funcția de secretar general al PNL. Și el se bucură de susținerea sistemului, raportând în CV studii de “Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare “Carol I”.

Acest tip de studii de securitate, Colegiul Național de Apărare sau conexiuni cu serviciile secrete le regăsim și al alți miniștri din cabinetul Ciucă: la ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu, ministrul energiei, Virgil Popescu, ministrul educației, Sorin Câmpeanu, ministrul apărării, Vasile Dîncu, ministrul mediului, Tanczos Barna sau la ministrul familiei, Gabriela Firea. 

Și Secretarul General al Guvernului, Marian Neacșu, raportează în CV un masterat în domeniul “Studii de Securitate și Aparare”. Ce nu menționează în CV este condamnarea penală pentru corupție.

Este firul roșu care-i leagă și pe mulți dintre noii numiți de puterea din jurul președintelui Klaus Iohannis. Și controversatul Bogdan Licu are în CV la capitolul studii: ”Serviciul Român de Informaţii prin Academia Naţională de Informaţii – Colegiul Superior de Siguranţă Naţională”.

Cu un premier – general și cu atâția specialiști în securitate și apărare, România pare un stat echipat să facă față războiului din Ucraina, dar în realitate este vorba de un criteriu de promovare devenit regulă cu mult înainte de invazia Rusiei.

Promovarea pe criterii netransparente fără legătură cu meritocrația, contraselecția, impostura flagrantă, se văd cel mai bine în eșaloanele doi și trei, în companiile de stat și alte instituții.

  • ANRE, cuib pentru sinecuriști. Autoritatea Națională pentru Reglementare în Energie (ANRE), una dintre cele mai importante instituții din statul român, a fost populată în ultimul an cu personaje care nu au nicio legătură cu domeniul.  Cel mai bun exemplu a fost… citește mai mult, aici

o analiză de Dan Tăpălagă și Cristian Pantazi, apărută în G4Media, 6 mai 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.