Monitorul de Botoșani: Coridor umanitar de mii de kilometri

Acțiunile umanitare nu au frontiere, iar oamenii trec orice bariere atunci când vor să ajute. Impresionați de drama ucrainenilor, 20 de voluntari italieni au lăsat confortul de acasă și au venit la mii de kilometri distanță pentru a da o mână de ajutor și pentru a alina suferința, alăturându-se eforturilor făcute de asociațiile umanitare din Botoșani, Suceava și Iași în a-i ajuta pe refugiați.

Misiunea lor a început în urmă cu aproape 10 zile, când, marcați de eforturile făcute de voluntarii din nord-estul României, aceștia au luat legătura cu un ieșean, Alexandru Cohal (n.r. – ai cărui părinți își trag originile din satul Cuzlău, comuna Păltiniș), specializat în trecut în Italia. Apoi, cei 20 de italieni au lansat o campanie umanitară în Peninsulă, după care s-au asociat cu mai multe ONG-uri din România, inclusiv cu Asociația Grup Civic Botoșani condusă de Daniel Câșlariu, și au pus la punct o adevărată misiune umanitară, urmând să acționeze ca voluntari în patru puncte de trecere a frontierei – Siret (județul Suceava), Rădăuți Prut și Stânca (județul Botoșani) și Sculeni (județul Iași).

„Am venit doar din dorința de a ajuta”

Cei 20 de voluntari italieni fac parte din Brigata Internazionale di Mutuo Soccorso, iar cei mai mulți sunt din Milano și Padova. Aceştia au ajuns sâmbătă la Botoșani, cu trei mașini, cu gândul să ajute în punctele critice. Au adus cu ei și un ajutor umanitar destul de consistent ce cuprinde alimente (n.r. – hrană pentru copii și alimente neperisabile pentru adulți), materiale de igienă, dar și produse paramedicale, inclusiv medicamente pentru refugiați.

„Am venit doar din dorința de a ajuta, să dăm o mână de ajutor, atunci când se poate. Nu este o problemă că am venit de departe pentru că noi încercăm să ajutăm cât mai mult”, a spus Nicollo, unul dintre voluntari.

Misiunea va dura aproximativ o lună

În principiu, misiunea lor va dura circa o lună, iar grupul se va ocupa de transportul de provizii esențiale refugiaților de război, oferirea de sprijin în acțiunile de asistență desfășurate de-a lungul frontierei cu Ucraina, asigurarea unor servicii de tranzit sigure pentru cei care doresc să ajungă în Italia și alte regiuni, dar și amenajarea centrelor de cazare sau a locuințelor pentru persoanele aflate în tranzit. În acest fel, ei doresc să prevină o adevărată criză a refugiaților și să ducă mai departe poveștile mai puțin auzite ale refugiaților care fug de conflictul militar.

„Este un lucru extraordinar că au venit tocmai din Italia și vor să ne ajute. Am rămas impresionat că niște străini, veniți de la mii de kilometri, au ajuns cu mașinile încărcate cu alimente și medicamente, să ne dea o mână de ajutor. Este ceva nou și pentru mine că, până la urmă, am ajuns să coordonez niște cetățeni străini”, a menționat Daniel Câșlariu, șeful Asociației Grup Civic Botoșani.

Dacă va fi nevoie, numărul voluntarilor va fi suplimentat

Cei 20 de italieni nu sunt, însă, la prima misiune de acest gen. Asta pentru că cei mai mulți dintre ei au participat la misiuni umanitare și în Palestina, în timpul conflictului din fâșia Gaza, dar și în 2015, în timpul crizei refugiaților din Siria. Prin urmare, ei au în spate o experiență acumulată în trecut, mai ales pe linia gestionării problemelor ridicate de migranți. Pe de altă parte, prezența lor la Botoșani este legată de dorința de a perfecta o colaborare mai largă menită să asigure un ajutor refugiaților în mod regulat.

„Au venit să acopere necesitățile noastre. Inițial, am vorbit cu ei la telefon și au întrebat cu ce pot să ne ajute. De atunci le-am spus că resursa umană este cea mai importantă și s-au oferit să vină, urmând să acopere prezența pe timp de noapte în vămi, dar și transportul persoanelor, dacă va fi nevoie. Este drept, fluxul de persoane a scăzut, dar este nevoie de a se oferi o predictibilitate și o prezență continuă a voluntarilor”, a spus Alexandru Cohal, cel care a intermediat această misiune internațională.

Acesta a adăugat că prezența italienilor nu este una formală pentru că, dacă va fi nevoie, numărul voluntarilor va fi suplimentat. În plus, voluntarii italieni vor să asigure un cordidor umanitar care să plece din Ucraina cu traseu prin România, iar mai apoi spre Italia. „Deja am anunțat autoritățile din Suceava, Botoșani și Iași despre această intenție, iar în astfel de situații granițele dintre județe dispar”, a adăugat Alexandru Cohal.

Medicamente duse în Ucraina

Deja au fost fixate și o serie de proceduri de lucru. Astfel, cei care vor prelua refugiații din vămi îi vor aduce la centrele din Botoșani, unde vor fi cazați și li se va asigura toate cele necesare, după care o altă mașină îi va transporta pe refugiați către Italia. Mașina care va pleca spre Peninsula nu se va întoarce goală, ci va aduce alte materiale de strictă necesitate.

Că italienii nu au venit doar pentru imagine s-a văzut chiar din prima zi. Deși au bătut mii de kilometri până au ajuns la Săveni (n.r. – unde va fi temporar baza lor), șapte dintre ei au plecat duminică, dis de dimineață, spre Siret, unde, cu sprijinul celor din hub-ul înființat de autorități, sperau să ajungă în Ucraina pentru a duce primul lot de medicamente și materiale paramedicale la un spital din apropiere de Cernăuți. Au plecat cu un transporter, iar la revenirea în țară au contactat deja un grup format din 40 de refugiați care urmau să treacă prin Siret. Aceștia urmau să ajungă la Săveni, unde vor fi cazați în unul din cele trei centre de cazare provizorie asigurate de primărie.

Alți patru voluntari italieni au plecat tot ieri spre Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde au fost puși în legătură cu voluntarii de acolo, iar alți patru au plecat spre Sculeni. Ei vor acționa mai mult pe timp de noapte, asta pentru că voluntarii care acționează în vămi de la începutul războiului au început să acuze epuizarea fizică, dar și uzura psihică, după o lună de eforturi.

În plus, ajutorul italienilor va fi unul specializat. Astfel, Maurizzio, unul dintre voluntari, este de profesie medic, iar el va fi cel care îi va evalua din punct de vedere medical pe ucrainenii care vor fi preluați de membrii asociației. De aceea, el s-a interesat deja de stocurile de teste antiCovid și de fluxul pe care va trebui să-l respecte. La rândul ei Sara este specializată în psihologia migrației, ea fiind cea care va asigura sprijin psihologic. Interesant este că toți voluntarii italieni sunt vorbitori de limbă engleză și știu deja problematica ridicată de valurile de refugiați.

Voluntarii încearcă să suplinească acolo unde autorităţile nu se pot implica

Suportul asigurat de voluntari este cu atât mai important cu cât, în anumite situații, autoritățile nu se pot implica, fie din cauza atribuțiilor restrânse, fie din cauza prevederilor legale uneori prea rigide. Prin urmare, voluntarii încearcă să acopere exact această fractură, preluând din mers problemele și asigurând conexiunile astfel încât refugiații să primească tot sprijinul de care este nevoie. De fapt, asta încearcă să facă toate ONG-urile, asistenții sociali, psihologii, asistenții medicali, medicii, preoții, pastorii, studenți sau cei din asociațiile de protejare a animalelor – să asigure o continuate în asistență.

Eforturile făcute de ei merită respectul pentru că, dincolo de pregătirea și pozițiile ocupate, toți acești voluntari sunt în primul rând oameni care au decis să stea zi și noapte în prima linie intrând în contact direct cu refugiații. Asta pentru că, pe lângă drama trăită din cauza războiului, refugiații sunt dezorientați, vin cu tot felul de traume, au nevoie de sprijin moral și material, dar și de informații. Iar poveștile refugiaților sunt cumplite – unora le-a fost greu să aleagă între membrii familiei care erau nevoiți să rămână din diverse motive și cei care trebuiau salvați din locurile bombardate.

Au fost oameni trecuți prin gloanțele războiului, dar care au supraviețuit și odată traversată granița, au cerut îngrijiri medicale, având nevoie de bandaje și dezinfectanți pentru pansarea rănilor. Oameni obosiți, care au stat ascunși în subsoluri zile în șir, neavând cu ce să-și hrănească copiii, plângând, cu atacuri de panică, cu insomnii și simțindu-se vinovați pentru faptul că și-au lăsat familia în urmă. Fete plecate singure de-acasă spre necunoscut, doar cu un geamantan. Mame care au mers pe jos kilometri cu bebeluși în cărucior până la graniță. Chipuri triste, lipsite de speranță, copii bolnavi. Oameni care au stat la cozi ore și zile întregi în mașină înghesuiți câte 7-8 persoane ca să treacă granița. Oameni îmbrăcați subțire, dârdâind de frig, doar cu hainele de pe ei sau câteva haine puse într-o valiză, cu animalele de companie ținute la piept, sub geci sau în plase de rafie.

articol de Sebastian Gheorghiu, apărut în Monitorul de Botoșani, 28 martie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.