Partidul, banii noștri, propaganda lor

Partidul, banii noștri, propaganda lor

Investigațiile sau articolele publicate de câteva platforme media – Europa liberă, Recorder, G4Media, Spotmedia, PressHub etc. –, pozițiile publice ale asociațiilor civice – Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum, ActiveWatch, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei ș.a. –, textele de opinie ale unor jurnaliști critici sau activiști civici au atras atenția asupra cumpărării unei bune părți a presei de către partide. Oricât s-ar bate cu pumnul în chept, la televiziunile sau pe site-urile cumpărate, ciutacii, gâzii, ciuvicii, chiriacii, burcii și alți mercenari de serviciu, iar de cealaltă parte a mesei iohannișii, ciucii, ciolacii, rareșbogdanii, murarii și fireapandelii vopsiți în roșu sau galben, realitatea poate fi lesne văzută de oricine nu este mufat la banii partidelor sau nu își pune ochelari de tablă.

recorder.ro / Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid

recorder.ro / Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid

Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

În fiecare toamnă, de mai bine de 7 ani, mă mut cu traiul în unul dintre oraşele mai mici ale ţării, unde stau câte o lună. În munca mea de scriitor şi om care scriu în presă aceste ieşiri, sau „a face teren” cum numim noi, mă ajută mult să înţeleg mai bine ce se întâmplă. De multe ori, imaginea pe care o ai despre un loc şi ceea ce întâlneşti nu corespunde cu realitatea. Uneori chiar îţi dă peste cap multe dintre stereotipiile care te bântuie. Anul acesta sunt la Vaslui. Primele lucruri care sar în ochi: curăţenia şi parcurile. Sună poate straniu pentru Bucureşti, Timişoara sau Cluj, dar Vaslui este poate cel mai curat oraş, cu cele mai îngrijite parcuri din această ţară. Fac ţara asta la picior, nu cred că greşesc: asta sare puternic în ochi.

#VOCILEMOLDOVEI Vasluienii și comparația facilă

#VOCILEMOLDOVEI Vasluienii și comparația facilă

Din când în când, pe facebook, în general pe internet, la radio sau tv apar diverși comentatori care fac, superior, comparații între diverse regiuni, județe, zone și locuitorii acestora.
Vasluienii par să fie preferații celor care, fără să fi călcat prin județ, fără să-i întrebe de sănătate pe băștinași, au păreri cimentate cu privire la ei.

scoala9.ro / Tânărul din Focșani care a vrut să fie profesorul pe care el nu l-a avut.  „Să nu fac ce au făcut cei din gimnaziu cu mine”

scoala9.ro / Tânărul din Focșani care a vrut să fie profesorul pe care el nu l-a avut. „Să nu fac ce au făcut cei din gimnaziu cu mine”

Elevul Mădălin Ghiuler mergea șase kilometri pe jos, prin pădure și pășuni, din satul Mahriu, Vrancea, până la școala din comună. Ajungea rar nu doar din cauza distanței, ci și pentru că nu era deloc motivat. Abia la liceu, un colegiu tehnic din Focșani, a prins drag de învățătură. „Fie ultimul din bancă, fie primul din bancă, fie cel blond, fie cel brunet, toți trebuie priviți la fel și integrați”, spune astăzi tânărul de 26 de ani, profesor de matematică la Liceul cu program sportiv din Focșani. Știe că el a fost excepția, fiindcă regula sunt elevii care umplu statisticile Ministerului Educației la capitolul abandon școlar.

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada A7 ajunge în Moldova, A8 bate pasul pe loc

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada A7 ajunge în Moldova, A8 bate pasul pe loc

Au fost necesari mulți ani de zbateri și dezbateri, de presiuni publice, de marșuri motorizate, de întâlniri cu directori, directori generali, miniștri și premieri, cu președintele statului, pentru ca subiectul autostrăzilor Moldovei să fie pus pe agenda publică din România. Drumul până aici nu a fost ușor și este departe de a se fi încheiat. Micile succese de etapă merită marcate, ele fiind în același timp o ocazie pentru a readuce în atenție diverse probleme.

Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Stadiul proiectelor autostrăzilor a ocupat începutul și sfârșitul dezbaterii organizate miercuri, 7 septembrie 2022, de către Grupul de Presă Medianet, în cadrul proiectului “EU Cohesion Funds - impact on People’s Lives”, moderată de jurnalişti de la Ziarul de Iaşi, la care au fost invitați reprezentanții CNAIR, ai asociațiilor civice, ai administrațiilor județene Iași și Suceava. În mijlocul discuțiilor s-a aflat Axa rutieră strategică Iași-Suceava, ale cărei piedici și dificultăți ivite pe parcursul modernizării celor 168 km de drum județean ar putea să fie prevăzute în proiectele mai mari ale A7 și A8. De altfel, tema întâlnirii a fost „Infrastructura rutieră interjudețeană din Moldova. Creșterea conectivității regionale. Dificultăți structurale în implementarea proiectelor”.

După 10 ani de presiuni civice, A7 a ajuns, în sfârșit, în Moldova. Pe când și A8?

După 10 ani de presiuni civice, A7 a ajuns, în sfârșit, în Moldova. Pe când și A8?

La semnarea contractului de execuție au fost prezenți, pe lângă oficialități guvernamentale, județene, locale, și membri ai asociațiilor menționate, care au vrut să transmită că începerea autostrăzii A7 în Moldova reprezintă o victorie de etapă importantă pentru mișcarea proautostradă, dar și că societatea civilă din regiune cere urgentarea demersurilor pentru realizarea autostrăzii A8, Ungheni-Iași-Tg. Mureș.

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

La ora actuală proiectul A7 e mai matur decât A8. Deja s-au semnat şi se semnează contracte de construcție pe mai multe dintre sectoare. Însă vectorul construcției acestei autostrăzi, numite în presă şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care s-ar putea să aibă un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei. Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al dării în exploatare a celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 / Richter.

Ziarul de Iași / Ieşenii

Ziarul de Iași / Ieşenii

Am pornit acum câteva luni proiectul ieşenii.ro, lansat însă de doar câteva zile, cu gândul de a arhiva memoria vieţilor noastre, a ieşenilor şi, implicit, memoria Iaşului. De a le pune într-un singur loc la care să aibă acces oricine, oricând, azi şi în viitor. Peste ani şi ani, decenii sau secole, cine ştie, poveştile noastre, ale ieşenilor, îi vor ajuta poate pe urmaşii noştri să se înţeleagă şi pe ei înşişi mai bine.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)

În abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez să fac trimitere la utilizarea deseori într-o manieră sinonimică a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestei categorii numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).

apix.ro / În campanie, Alexe spunea că „într-o lună” e gata proiectul Uricani – Cicoarei: de atunci au trecut 24 de luni, iar documentația încă nu este aprobată

apix.ro / În campanie, Alexe spunea că „într-o lună” e gata proiectul Uricani – Cicoarei: de atunci au trecut 24 de luni, iar documentația încă nu este aprobată

Proiectul pentru construirea unui nou drum, paralel cu cel european, pe ruta Uricani – Cicoarei este blocat, iar autoritățile par să fi acceptat situația, deși este vorba despre doar 5 km de traseu. În campania electorală, candidatul la șefia Consiliul Județean Costel Alexe, acum președinte, spunea că proiectul va fi gata „într-o lună”. De atunci, au trecut 24 de luni.

#VOCILEMOLDOVEI Cu ochii pe obiectivele strategice ale Moldovei: cazul autostrăzilor

#VOCILEMOLDOVEI Cu ochii pe obiectivele strategice ale Moldovei: cazul autostrăzilor

Decizia de a face autostrăzi – de a le începe și finaliza – este politică. Asta trebuie să rețină și partidele, și instituțiile publice. Nimeni nu se poate ascunde după discursuri, ședințe de progres, hărți colorate și tabele atunci când realizarea proiectelor se lasă așteptată. De aceea este important ca societatea civilă să rămână cu ochii pe aceste obiective strategice pentru Moldova, autostrăzile.

Libertatea / DOCUMENTE. Doi șefi ai Consiliului Județean Vrancea s-au lăudat, unul după altul, cu construirea unui pod, deși nu aveau avizele obligatorii. Podul s-a prăbușit

Libertatea / DOCUMENTE. Doi șefi ai Consiliului Județean Vrancea s-au lăudat, unul după altul, cu construirea unui pod, deși nu aveau avizele obligatorii. Podul s-a prăbușit

Podul de peste râul Putna dintre localitățile vrâncene Vulturu și Vadu Roșca s-a prăbușit pe 30 aprilie, cu o lună înaintea celui de la Luțca, Neamț. Acum ies la iveală problemele: deși avizele de apă și mediu trebuiau obținute înaintea autorizației de construire, ele au fost emise la un an distanță, în 2021. În plus, când au început lucrările, expertiza tehnică expirase. 

#VOCILEMOLDOVEI Educația și mareea de vorbe goale sub siglă de partid

#VOCILEMOLDOVEI Educația și mareea de vorbe goale sub siglă de partid

Acțiunile organizate sub sigla România Educată poartă amprenta imposturii. A fost și cazul acțiunii desfășurate la Iași, în ziua de 7 august a.c., așa-numitul Forum al Educației, o umbrelă penelistă, care a adus în oraș un ministru și câțiva secretari de stat, alături de mai mulți politicieni locali, șefi de instituții controlate politic etc. Mai toți au în comun reunirea oportunistă sub flamura prezidențială și mareea de vorbe goale.

Recensământ 2022. Incertitudini

Recensământ 2022. Incertitudini

Cu siguranţă, datele finale ale recensământului actual vor arăta la nivelul naţional o valoare mai mare a populaţiei. Cu cât, însă? Aici e marea necunoscută. La ora actuală, există două opinii importante. Una dominantă, potrivit căreia populaţia rezidentă a ţării este mai redusă decât valoarea reper, ce se bazează pe faptul că emigraţia românilor e mai importantă cantitativ decât se estimează, şi o alta care introduce în ecuaţie şi mobilitatea post-pandemică. Potrivit celei de-a doua opinii, mişcarea de remigraţie a românilor din plină criză pandemică a fost mai importantă decât returul ulterior al cetăţenilor români în Occident, survenit după relaxarea restricţiilor.

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

Sub titlul „”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”, în cursdeguvernare.ro a apărut o analiză interesantă, dar doar din perspectiva datelor statistice vehiculate. În rest, nu e dificil de sesizat cheia de lectură prietenă centralismului pe care autoarea ne-o propune. Aceasta se arată mai degrabă îngrijorată de creşterea ecartului de dezvoltare din interiorul regiunilor: “[d]ezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.”

contributors.ro / Recenzarea s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori

contributors.ro / Recenzarea s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori

Recensământul Populației și al Locuințelor 2021 și-a încheiat faza cea mai importantă – înregistrarea populației și locuințelor. După primele operațiuni de verificare, corectare și validare a chestionarelor vom cunoaște spre sfârșitul anului rezultatele provizorii. Din datele centralizate zilnic la Institutul Național de Statistică se poate contura, cu prudență și inerente estimări, o cifră fie și aproximativă a populației rezidente recenzate pe județe la sfârșitul ultimei zile de recenzare, duminică 31 iulie 2022. La fel de importante sunt învățămintele acestei ample operațiuni statistice naționale, atâtea cât pot fi desprinse din evoluțiile recenzării în lunga perioadă a acestei faze, de la 14 martie la 31 iulie 2022, dar și din evenimente și dezvoltări având legătură cu recensământul.

#VOCILEMOLDOVEI Festivismul: parte a moștenirii ceaușiste

#VOCILEMOLDOVEI Festivismul: parte a moștenirii ceaușiste

Pe puternicii zilei îi vezi pe scenă, la tribună, în costume bune, cu tricolorul pus pe chept, cu mâinile făcute inimioară și cu figuri mulțumite sau smerite, după caz. Alături stau frecvent oameni în uniforme variate, pe care mărimile vor să îi aibă alături. Se țin discursuri care se vor înălțătoare, însă cel mai adesea sunt doar însăilări de fraze goale. Adică menite a ascunde nerealizările edilitare, dar și rețelele de corupție. Așa se transformă sărbătoarea în festivism. Este în parte o moștenire a ceaușismului.

#VOCILEMOLDOVEI Cazul Viktor Orban și viteza de reacție a politicianului român

#VOCILEMOLDOVEI Cazul Viktor Orban și viteza de reacție a politicianului român

În curând se face săptămâna de când Viktor Orban, micul putinist central-european, a ținut la Tușnad celebrul discurs pentru uzul iliberalilor din Ungaria și de pretutindeni. Reacțiile „la cald” au venit din partea unor jurnaliști și intelectuali publici din România. Unii politicieni români, din eșaloanele doi și trei, au exprimat și ei puncte de vedere în registre diferite.