Decizia de a face autostrăzi – de a le începe și finaliza – este politică. Asta trebuie să rețină și partidele, și instituțiile publice. Nimeni nu se poate ascunde după discursuri, ședințe de progres, hărți colorate și tabele atunci când realizarea proiectelor se lasă așteptată. De aceea este important ca societatea civilă să rămână cu ochii pe aceste obiective strategice pentru Moldova, autostrăzile.
SOCIETATEA CIVILĂ REACȚIONEAZĂ
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. 3 PRIORITĂȚI
Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic.
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.
Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.
Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări.
REVISTA PRESEI
Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei inițiază o discuție despre regionalizare în cadrul școlii de vară care se desfășoară, astăzi și mâine, la Ipotești, în județul Botoșani.
Radio Iași, post public regional, a preluat în mod firesc tema în emisiunea IMPERATIV de vineri, 27 august, după radiojurnalul orei 17,00.
iasulnostru.ro: Moldova nu vrea doar autostradă
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează astăzi și mâine, la Ipotești, județul Botoșani, cea de-a doua ediție a Școlii de vară, intitulată „Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Am apelat la istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre membrii fondatori ai MDM, pentru a înțelege ce-i mână în luptă pe intelectualii moldoveni care militează pentru regionalizare.
contributors.ro: Scrisoare domnului Gabriel Liiceanu. Imaginea viitorului populației țării este sumbră
Privind actuala stare a populației, după emigrarea a 4-5 milioane de români, natalitate scăzută și mortalitate excesivă și, mai ales, cea care va rezulta din bolnava demografie bine bătută în cuie de mâine și poimâine, ajungem la teribila întrebare dacă societatea românească mai poate fi schimbată, dacă mai are cine și când să înlocuiască democratic actuala clasă politică coruptă și incompetentă cu una mai tânără, bine educată, competentă, onestă, verticală, fără legături cu lumea comunismului dinainte de 1990.
G4Media.ro: Mesaj publicitar controversat al unei companii din Timișoara: ”Diversitatea înseamnă să lucrăm cu cele mai exotice persoane. Moldovenii, de exemplu” / Compania va da jos afișul
Un panou publicitar cu mesaj controversat, amplasat în Timişoara, a stârnit reacţii vehemente pe reţelele sociale Reddit, Facebook sau LinkedIn. „Diversitatea înseamnă să lucrăm cu cele mai exotice persoane. Moldovenii, de exemplu” este mesajul care a fost considerat ofensator, nepotrivit, provocator, lipsit de bun-simț în sute de comentarii postate pe rețelele sociale sau în site-urile de știri care au semnalat reacțiile provocate de campania publicitară a firmei Vitesco Technologies.
Reprezentanţii companiei au anunţat că afișul va fi dat jos în zilele următoare.
RFI: Ministrul Afacerilor Interne, somat să facă lumină în incidentul avionului din Ucraina care a pătruns pe teritoriul României
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei a adresat o scrisoare deschisă ministrului Afacerilor Interne și se întreabă cât de sigură este frontiera de est a României, țară de graniță a Uniunii Europene și parteneră NATO. Tăcerea prelungită a ministrului pe acest caz, dar și lipsa reacției clasei politice este caracterizată simplu de directorul executiv al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, simplu: sfidătoare și neprofesionistă. Cum ar prezenta incidentul avionului neidentificat din Ucraina care a pătruns pe teritoriul României? Prima întrebare adresată de Violeta Cincu directorului executiv al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Dan Radu.
newsweek.ro: Singurele medaliate cu aur la Tokyo sunt din Moldova. „De ce trebuie să amintim acest detaliu”
Singurele sportive românce care au cucerit medalii de aur la Tokyo2020, Simona Radiș și Ancuța Bodnar, sunt din Moldova. Istoricul Dorin Dobrincu crede că e un amănunt important, pentru că statul neglijează inclusiv infrastructura sportivă din regiune.
Regionalizare (VI)
Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului? Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite.
scoala9.ro: Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”
România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”.
Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu
În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriu – o noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.
panorama.ro: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora
Panorama vă arată un fenomen fascinant și prea puțin discutat până acum: cum au ajuns românii plecați la muncă în străinătate să-și modernizeze localitățile de origine pe modelul celor în care au ajuns, în Europa. Cum a ajuns Suceava să se transforme „pe model italian”. De ce în Maramureș găsim urme de Franța. În Bistrița Năsăud, bucăți de Spania. În Arad, firimituri de Germania. Vrem o țară ca afară? Pregătiți-vă să vedeți România cu alți ochi.
Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace
Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.
Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli
În privința reformei administrative, premierul Cîțu are rezerve că aceasta se poate realiza rapid. În schimb, a agreat propunerea venită din partea AMR, care presupune că un municipiu se poate uni cu o comună din jur, dacă totul se desfășoară voluntar. Primarul comunei ar urma să devină viceprimarul municipiului, iar locuitorii comunei care se vor uni cu municipiul, vor avea taxele și impozitele înghețate pentru 4-5 ani.
S-A TREZIT MOLDOVA!
Atenție, București! S-a trezit Moldova. Venim spre București! Cu mesaj civic! Imnul României este „Deșteaptă-te române”. E momentul să ne deșteptăm! (republica.ro, 16.01.2019)
Romeo Valentin Muscă
Directorul Casei de Cultură din Odobești, Vrancea, membru fondator MDM
Moldova este într-o situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
Alexandru Călinescu
Profesor și publicist, membru fondator MDM
Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. (Reporter Global, 29.01.2019)
Dorin Dobrincu
Istoric, membru fondator MDM
Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente. (nordestnews.ro, 15.01.2019)
Doru Căstăian
Profesor, membru fondator MDM
