NOUTĂȚI DE PE FRONTUL CIVIC

SOCIETATEA CIVILĂ REACȚIONEAZĂ

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. 3 PRIORITĂȚI

Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic.

 

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.

Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.

 

 

Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări.

CONFERINȚELE „ÎN NUMELE MOLDOVEI”

REVISTA PRESEI

contributors.ro / Interviu cu Armand Goșu: “Ucraina, alături de Marea Britanie și Polonia, va fi cel mai important aliat al SUA în Europa. România va fi tot mai izolată și destinată unor jocuri minore”

contributors.ro / Interviu cu Armand Goșu: “Ucraina, alături de Marea Britanie și Polonia, va fi cel mai important aliat al SUA în Europa. România va fi tot mai izolată și destinată unor jocuri minore”

România s-a instalat într-o mediocritate confortabilă. Nu mi-e foarte clar de ce e în afara jocului politico-diplomatic. Presupun că s-a scos singură din joc prin deciziile proaste luate și incapacitatea de a înțelege ce se întâmplă în jur. În ultimii ani statul român e capturat de grupări dubioase, din zone militarizate, pentru care obiectivul fundamental e să pună mâna pe miliardele care stau să vină de la Bruxelles. Oricum, elita românească nu-și ascunde nemulțumirea la perspectiva unei integrări a Ucrainei în clubul euro-atlantic.

pressHUB / Suntem o societate a cunoașterii? România tot mai needucată (3)

pressHUB / Suntem o societate a cunoașterii? România tot mai needucată (3)

Pentru a ne convinge că societatea românească este una a cunoașterii, ar trebui să avem o conștiință cât se poate de clară a ceea ce știm și a ceea ce nu știm și o strategie cât de simplă privitoare la modul în care ne putem depăși ignoranța.
Ei bine, această conștiință mi se pare deficitară: accesul aparent neîngrădit la rețelele sociale și cele de televiziune au sădit în mintea oamenilor impresia că știu tot, iar dacă nu chiar tot, atunci destul cât să se exprime pe orice subiect, cu o pretenție la adevăr egală cu cea a unui savant.

contributors.ro / Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești

contributors.ro / Noua direcție a adevărului: distrugerea memoriei istorice românești

Cui îi este frică de trecut? Cui folosește resecretizarea documentelor care au fost în circuitul public în ultimii 15 ani? Accesul liber la arhive este esențial pentru o societate democratică. Și nu trebuie afectat de interese și jocuri politice sau birocratice. Fără acces liber la urmele trecutului, la arhive, la documentele istorice, fundamentele unei societăți democratice se fragilizează.

Vrem să punem iarăși sub lacăt documentele care privesc dictaturile României? Vrem reînființarea Biroului Documente Secrete, așa cum a existat în Arhivele Statului și în alte instituții până la începutul anilor 1990?

Ziarul de Iași / Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

Ziarul de Iași / Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

A se observa formularea în context a profesorului: autostrada „este un mijloc ca EU să ajung undeva”. Cu alte cuvinte, pentru Bulai şoseaua rapidă are un singur sens, spre Iaşi. Oraşul e văzut ca o grădină zoologică, oamenii stau aici într-un ţarc, din care n-au voie să iasă. Pot fi însă vizitaţi, ideal când începe bâlciul de Sfânta Parascheva.

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Când ai într-o regiune devenită fundătură prin proiectarea şi construcţia statului naţional, respectiv o aglomeraţie urbană de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabilă să gestioneze fluxuri importante la nivel regional şi să polarizeze cât de cât regiunea, atât cât să-i creeze o minimă stabilitate şi coeziune teritorială, nu o izolezi din cauză că nu i-ar fi Bucureştiului de folos nu ştiu ce autostradă, ci faci eforturi să o deschizi către lume.

pressHUB / Autostrăzile și dezvoltarea Moldovei pe înțelesul centraliștilor

pressHUB / Autostrăzile și dezvoltarea Moldovei pe înțelesul centraliștilor

Am lăsat la urmă centralismul mental pe care îl afișează mulți dintre concetățenii noștri din București. Cu acesta ce facem? Asistăm cum este rostogolit – fie și involuntar – în emisiuni de radio sau televiziune, la dezbateri publice sau la întruniri politice? Poate unii din auditoriu consideră normală această atitudine.
Însă nu cred că e cazul ca noi, subiecții menționați sau nu acolo, să batem din palme la superbiile lansate fără reținere din vârful buzelor centraliste.

Manual de disprețuit Moldova, “editura” București, 1859-2022

Manual de disprețuit Moldova, “editura” București, 1859-2022

Adică ce să faci la Iași, în afară de Sfânta Parascheva. Ce, nu putem merge cu trenul? Până e gata autostrada, dispar mașinile pe benzină - cam asta e abordarea de ultimă oră și ultimă speță a apostolilor centralismului. Un comentariu de Sabin Gherman, făcut pe canalul său de YouTube, pe marginea unei dezbateri găzduite de un site de știri pe tema „Vrem autostradă până la Iași, în timp ce punem căruța înaintea boilor. De ce vrem să mergem acolo”.

pressHUB / Punctul de minim (România tot mai needucată 2)

pressHUB / Punctul de minim (România tot mai needucată 2)

Puterea politică din România s-a organizat într-un mod atât de complet și de rafinat, încât reprezentanții ei cei mai de seamă pot recunoaște „cu maximă onestitate” fie că România este „un stat eșuat”, fie că „s-a ajuns la un punct de minim cu calitatea educației din România”. Pot recunoaște asta nu doar fără să se întâmple ceva (asumare a responsabilității, recunoaștere a erorilor făcute, ba chiar demisii de onoare), ci chiar făcând din onestitatea lor cea tristă și lipsită de emfază o virtute: „da, distinși compatrioți, avem curajul de a spune că am însoțit în toți acești ani România spre eșec și educația spre un punct de minim, de aceea merităm să vă guvernăm în continuare”.

Project-E / Sorin Grindeanu și exercițiile de imagine la amiază. Multă vorbărie, nimic concret

Project-E / Sorin Grindeanu și exercițiile de imagine la amiază. Multă vorbărie, nimic concret

Unii dintre noi și-ar dori ca atunci când miniștrii ajung la televiziuni sau la radio, nici nu mai contează, să fie scoși din zona lor de confort, să fie întrebați și despre chestiunile delicate ale guvernării. Altfel, oamenii aceștia se vor grăbi să recite ce au învățat din punctajul de la partid sau de la ministere. Cu alte cuvinte, ne transmit că toate sunt bune și frumoase, numai noi nu avem ochelarii potriviți pentru a privi realitatea. De fapt, știm prea bine, avem de-a face cu simple exerciții de imagine.

Europa Liberă România / Discursul premierului. Lingvist despre vocabularul lui Nicolae Ciucă: „În cazul său, cred că e multă impostură”

Europa Liberă România / Discursul premierului. Lingvist despre vocabularul lui Nicolae Ciucă: „În cazul său, cred că e multă impostură”

Europa Liberă a analizat modul în care vorbește dl Nicolae Ciucă din trei perspective: lingvistică, politică și a comunicării. Iar concluzia specialiștilor e că modul stângaci de exprimare a premierul României nu este doar o cauză a tracului, ci și a unui vocabular mai degrabă sărăcăcios.
Experții pe care i-am consultat vorbesc de un „limbaj de lemn”, care îl caracterizează nu doar pe premier, ci pe mulți alți politicieni români, iar unii găsesc similitudini între Nicolae Ciucă și Viorica Dăncilă. Dna Dăncilă a fost unul dintre cei mai criticați premieri români din ultimele trei decenii din cauza gafelor frecvente pe care le comitea.

REPORTER DE IAȘI este Redacția Anului în presa locală din România. Ancheta remarcată de juriul de la Superscrieri

REPORTER DE IAȘI este Redacția Anului în presa locală din România. Ancheta remarcată de juriul de la Superscrieri

Premiu important pentru REPORTER DE IAȘI, dar și pentru presa ieșeană, primit luni, 16 mai, la Gala premiilor Superscrieri. Ancheta „Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” a obținut locul II la secțiunea PRESA LOCALĂ, introdusă anul acesta de organizatori. REPORTER a primit și Premiul „REDACȚIA ANULUI ÎN PRESA LOCALĂ”.

pressHUB / România tot mai needucată (1)

pressHUB / România tot mai needucată (1)

În vreme ce țările pe care le invidiem au făcut din informația structurată și din cunoașterea științifică principalul combustibil al dezvoltării, România continuă să acumuleze, chiar în timp ce scriu, în timp ce citiți, chiar sub această guvernare care se pretinde a „României educate”, decalaje și vulnerabilități economice și sociale, dar și să acumuleze datorii (nu doar financiare) pe spinarea generațiilor viitoare.

S-A TREZIT MOLDOVA!

Atenție, București! S-a trezit Moldova. Venim spre București! Cu mesaj civic! Imnul României este „Deșteaptă-te române”. E momentul să ne deșteptăm! (republica.ro, 16.01.2019)

Romeo Valentin Muscă
Directorul Casei de Cultură din Odobești, Vrancea, membru fondator MDM

Moldova este într-o situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Alexandru Călinescu
Profesor și publicist, membru fondator MDM

Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. (Reporter Global, 29.01.2019)

Dorin Dobrincu
Istoric, membru fondator MDM

Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente. (nordestnews.ro, 15.01.2019)

Doru Căstăian
Profesor, membru fondator MDM

NE MIȘCĂM

0 Membri
0 Proteste
0 Legi
0 Scrisori deschise