NOUTĂȚI DE PE FRONTUL CIVIC

SOCIETATEA CIVILĂ REACȚIONEAZĂ

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. 3 PRIORITĂȚI

Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic.

 

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.

Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.

 

 

Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări.

CONFERINȚELE „ÎN NUMELE MOLDOVEI”

REVISTA PRESEI

Ziarul de Iași / O reformă care nu se va face

Ziarul de Iași / O reformă care nu se va face

Primii care au promis, după anul 1990, o reîmpărţire teritorială a României au fost ţărăniştii. Dar viziunea lor părea cam depăşită, fiindcă voiau întoarcerea la judeţele istorice, aşa cum se înfăţişau după reforma administrativă din 1938. În mare, judeţul (având în spate o tradiţie de secole, denumit ţinut în Moldova şi - mai ales - comitat în Ardeal) era împărţit în plăşi (plasă, la singular), iar plăşile cuprindeau oraşe şi sate.

Mai mult
Ziarul de Iași / Consilierul ieşean al ministrului Transporturilor este luat în braţe de PSD, după ce a fost mustrat de asociaţiile pentru autostradă

Ziarul de Iași / Consilierul ieşean al ministrului Transporturilor este luat în braţe de PSD, după ce a fost mustrat de asociaţiile pentru autostradă

Asociaţiile care militează pentru construcţia de autostrăzi sunt pe punctul de a-i retrage sprijinul reprezentantului pe care l-au propulsat în Guvern. Cătălin Urtoi, consilier personal al ministrului Transporturilor (Sorin Grindeanu, PSD), a fost „mustrat public” pentru apropierea lui faţă de social-democraţi. Urtoi s-ar fi depărtat de asociaţii şi nu şi-ar fi respectat înţelegerile de înainte de numirea în funcţie, respectiv în ianuarie 2022. Dacă asociaţiile sunt gata să-l lase pe Urtoi pe cont propriu, PSD este pregătit să-l susţină în continuare. 

Mai mult
Ziarul de Iași / Consorţiile adminstrative: în loc de reformă, shaorma cu de toate

Ziarul de Iași / Consorţiile adminstrative: în loc de reformă, shaorma cu de toate

De câte ori nu s-a discutat în spaţiul public despre reforma administrativă, regionalizare, comasarea localităţilor mici, deconcentrare, extinderea autonomiei administrative? Şi ce s-a întâmplat? A rămas ca-n „Scrisoarea pierdută” a lui Nenea Iancu: „Din două, una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.

Mai mult
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (V)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (V)

În reformele administrative, iniţiate pentru adecvarea puterii de decizie la dinamica câmpurilor de polarizare, de interacţiune sau interdependenţă, interstiţiile teritoriale interne nivelului scalar naţional joacă un rol primordial în trasarea limitelor de control al noilor administraţii regionale.

Mai mult
Monitorul de Botoșani / Bani de la partide pentru moartea presei

Monitorul de Botoșani / Bani de la partide pentru moartea presei

Singura soluție logică este reducerea subvenției la partide. Da, partidele politice au nevoie de subvenții publice pentru a funcționa. Însă, având în vedere apucăturile politice românești, subvenția de dinainte de Dragnea, adică de 10-12 ori mai mică decât în prezent, ar fi arhisuficientă, mai ales în aceste vremuri dificile. Apucăturile cu cumpăratul presei nu vor dispărea, dacă s-ar întâmpla asta. Însă nu vor mai fi bani, se va reveni la practica de pe vremuri, când filialele locale cotizau la București. Cum banii se vor duce la București, prima consecință va fi, la Botoșani, de exemplu, că din cele peste 30 de site-uri de știri care există acum (da, așa multe sunt) și mulg politicienii de bani, vor rămâne maxim cinci, care pot rezista pe o piață corectă și competitivă, fără ingerințe ale politicului. Apoi valul se va propaga la nivel național și ziariștii care își fac meseria onest vor reveni. Niciun ziarist bun nu visează să facă sluj în fața unui politician care a terminat facultatea la 50 de ani, pentru un pumn de mărunțiș.

Mai mult
Partidul, banii noștri, propaganda lor

Partidul, banii noștri, propaganda lor

Investigațiile sau articolele publicate de câteva platforme media – Europa liberă, Recorder, G4Media, Spotmedia, PressHub etc. –, pozițiile publice ale asociațiilor civice – Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum, ActiveWatch, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei ș.a. –, textele de opinie ale unor jurnaliști critici sau activiști civici au atras atenția asupra cumpărării unei bune părți a presei de către partide. Oricât s-ar bate cu pumnul în chept, la televiziunile sau pe site-urile cumpărate, ciutacii, gâzii, ciuvicii, chiriacii, burcii și alți mercenari de serviciu, iar de cealaltă parte a mesei iohannișii, ciucii, ciolacii, rareșbogdanii, murarii și fireapandelii vopsiți în roșu sau galben, realitatea poate fi lesne văzută de oricine nu este mufat la banii partidelor sau nu își pune ochelari de tablă.

Mai mult
recorder.ro / Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid

recorder.ro / Prețul tăcerii. O investigație în contabilitatea presei de partid

Partidele politice au inventat un sistem prin care cumpără presa cu bani de la bugetul de stat, trecuți prin conturile unor intermediari și livrați apoi către trusturile media. Este un pact între jurnaliști și politicieni, în care presa s-a grupat într-o singură tabără și stă cu capul plecat în fața partidelor care s-au grupat și ele într-o singură coaliție. Un monolit de putere pe care nu mai are cine să-l conteste și despre derapajele căruia află tot mai puțină lume, pentru că informația este atent controlată.

Mai mult
Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

În fiecare toamnă, de mai bine de 7 ani, mă mut cu traiul în unul dintre oraşele mai mici ale ţării, unde stau câte o lună. În munca mea de scriitor şi om care scriu în presă aceste ieşiri, sau „a face teren” cum numim noi, mă ajută mult să înţeleg mai bine ce se întâmplă. De multe ori, imaginea pe care o ai despre un loc şi ceea ce întâlneşti nu corespunde cu realitatea. Uneori chiar îţi dă peste cap multe dintre stereotipiile care te bântuie. Anul acesta sunt la Vaslui. Primele lucruri care sar în ochi: curăţenia şi parcurile. Sună poate straniu pentru Bucureşti, Timişoara sau Cluj, dar Vaslui este poate cel mai curat oraş, cu cele mai îngrijite parcuri din această ţară. Fac ţara asta la picior, nu cred că greşesc: asta sare puternic în ochi.

Mai mult
scoala9.ro / Tânărul din Focșani care a vrut să fie profesorul pe care el nu l-a avut.  „Să nu fac ce au făcut cei din gimnaziu cu mine”

scoala9.ro / Tânărul din Focșani care a vrut să fie profesorul pe care el nu l-a avut. „Să nu fac ce au făcut cei din gimnaziu cu mine”

Elevul Mădălin Ghiuler mergea șase kilometri pe jos, prin pădure și pășuni, din satul Mahriu, Vrancea, până la școala din comună. Ajungea rar nu doar din cauza distanței, ci și pentru că nu era deloc motivat. Abia la liceu, un colegiu tehnic din Focșani, a prins drag de învățătură. „Fie ultimul din bancă, fie primul din bancă, fie cel blond, fie cel brunet, toți trebuie priviți la fel și integrați”, spune astăzi tânărul de 26 de ani, profesor de matematică la Liceul cu program sportiv din Focșani. Știe că el a fost excepția, fiindcă regula sunt elevii care umplu statisticile Ministerului Educației la capitolul abandon școlar.

Mai mult
Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Stadiul proiectelor autostrăzilor a ocupat începutul și sfârșitul dezbaterii organizate miercuri, 7 septembrie 2022, de către Grupul de Presă Medianet, în cadrul proiectului “EU Cohesion Funds - impact on People’s Lives”, moderată de jurnalişti de la Ziarul de Iaşi, la care au fost invitați reprezentanții CNAIR, ai asociațiilor civice, ai administrațiilor județene Iași și Suceava. În mijlocul discuțiilor s-a aflat Axa rutieră strategică Iași-Suceava, ale cărei piedici și dificultăți ivite pe parcursul modernizării celor 168 km de drum județean ar putea să fie prevăzute în proiectele mai mari ale A7 și A8. De altfel, tema întâlnirii a fost „Infrastructura rutieră interjudețeană din Moldova. Creșterea conectivității regionale. Dificultăți structurale în implementarea proiectelor”.

Mai mult

S-A TREZIT MOLDOVA!

Atenție, București! S-a trezit Moldova. Venim spre București! Cu mesaj civic! Imnul României este „Deșteaptă-te române”. E momentul să ne deșteptăm! (republica.ro, 16.01.2019)

Romeo Valentin Muscă
Directorul Casei de Cultură din Odobești, Vrancea, membru fondator MDM

Moldova este într-o situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Alexandru Călinescu
Profesor și publicist, membru fondator MDM

Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. (Reporter Global, 29.01.2019)

Dorin Dobrincu
Istoric, membru fondator MDM

Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente. (nordestnews.ro, 15.01.2019)

Doru Căstăian
Profesor, membru fondator MDM

NE MIȘCĂM

0 Membri
0 Proteste
0 Legi
0 Scrisori deschise