NOUTĂȚI DE PE FRONTUL CIVIC

SOCIETATEA CIVILĂ REACȚIONEAZĂ

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. 3 PRIORITĂȚI

Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic.

 

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.

Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.

 

 

Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări.

CONFERINȚELE „ÎN NUMELE MOLDOVEI”

REVISTA PRESEI

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

La partide, locul dezbaterii, chiar imperfectă și deseori mimată, e luat de dogmatismul unic și infailibil al centrului; diferențele de opinie sunt amuțite preventiv de anatema excluderii; locul progresului este luat de pedalarea în gol pe mantrele comunicatelor de presă și ale interviurilor nule semantic. Partidul e imutabil și etern, sieși suficient, acum și în veci. Ca să ți se permită apropierea de altarul partidului, renegarea într-o măsură mai mică sau mai mare a trecutului tău poate fi un lucru necesar, cu excepția cazului în care ai fost deja într-un alt partid, căci asta înseamnă că ești deja inițiat, obișnuit cu ascultările, așa încât ne va fi mult mai ușor să te translăm la noua ta religie.

Ziarul de Iași: Regionalizare (III)

Ziarul de Iași: Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

Cabinetul Cîţu se înscrie în lunga listă a guvernelor care evită discuţiile tranşante despre o foarte necesară reformă administrativ-teritorială, în condiţiile în care aproape jumătate dintre localităţile ţării cu greu găsesc bani pentru salarii, iar numeroase primării deservesc doar câteva sute de locuitori.
Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) îi lipseşte unul din domeniile în care toţi actorii politici ştiu că e nevoie de reformă, dar toţi o evită din cauza complexităţii şi a necesităţii unei bune negocieri politice între partide: reorganizarea administrativ-teritorială.

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

La finalul lunii mai, exact în ziua când am scris prima parte a textului, am văzut o dezbatere realizată de ICDE - România Europeană în parteneriat cu Expert Forum: un dialog cu primari şi experţi în administraţie axat pe ideea de regionalizare.

Nu e o înregistrare pe care să v-o recomand. În contextul erorilor, aiurelilor şi chiar a minciunilor vehiculate, dezbaterea a devenit una prea lungă. Nu aş fi amintit-o, dacă această dezbatere nu ar fi devenit în ultimele două săptămâni un reper invocat de mai mulţi jurnalişti, ce au readus în atenţia publicului chestiunea regionalizării.

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Istoria regionalizării sau, mai degrabă, istoria intenţiilor de regionalizare se etalează deja pe aproximtiv un sfert de secol. „Episodul pilot”, apariţia regiunilor de dezvoltare, s-a consumat în 1996. După constituirea acestor structuri teritoriale, regionalizarea a apărut aproape ritmic în discursul politicianist. La debutul fiecărui ciclu electoral, dacă exista un control politic puternic în Parlament, se lansa o nouă dezbatere despre schimbarea configuraţiilor administrative ale României, prin apariţia nivelului regional.

Europa FM: Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei

Europa FM: Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei

Banii din PNRR alocați infrastructurii din România nu ajung pentru Autostrada Moldovei, dacă s-ar construi exclusiv cu acești bani.

Doar acest A7, care va lega Ploiesti – Pașcani prin 130 km, costă cât întreaga sumă de bani ce o vom primi prin programul național de redresare si reziliență, spune Dan Radu de la Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, invitat in emisiunea Desteptarea României, la Europa FM.

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe.

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Radio Europa Liberă România: Decăderea Iașului, a doua capitală a României. O dezbatere actuală

Sacrificiul Iașilor și al Moldovei pentru Unirea Principatelor și modernizarea României rămâne și după un veac și jumătate o rană deschisă pentru moldoveni. Au fost regiunea și orașul dezavantajate odată cu stabilirea capitalei la București? Tabloul actual al Moldovei, marcat de subdezvoltare, nu face decât să pună sare pe rană. Vă propunem o dezbatere cu voci de azi și de odinioară. Care sunt cauzele decăderii Iașilor și a Moldovei? E numai un efect firesc al centralizării sau au și moldovenii partea lor de vină, după cum spunea Grigore T. Popa, în 1931?

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Ziarul de Iași: Trei asociaţii fac un apel public pentru retragerea sprijinului acordat de PNL lui Costel Alexe şi Mihai Chirica

Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 şi Asociaţia Platforma Reset au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui PNL prin care solicită retragerea sprijinului politic primarului Mihai Chirica şi preşedintelului Consiliului Judeţean Costel Alexe.
Solicitarea vine pe fondul instituirii controlului judiciar în cazul lui Alexe şi al inculpării lui Chirica în dosarul “Zoiosu”.

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

Asociațiile care militează pentru realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș au mobilizat universitarii, medicii și mediul de afaceri. Inspecțiile pe teren arată că studiul de fezabilitate se derulează greoi și că Guvernul nu ține proiectul în mâini. „Vom muta presiunea la București, vom deschide procese civile”, spun reprezentanții societății civile. Niciun politician n-a venit la întâlnirea ce a adunat câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Iași.

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

O unealtă incredibil de utilă pentru a vedea cum se schimbă o societate (sau dacă se schimbă) este World Values Survey, un studiu internațional, rulat la intervale mari de timp în majoritatea țărilor lumii, cu aproape același chestionar în fiecare ediție.
Anii de efectuare în România pentru cele mai recente trei ediții au fost 2005, 2012 și 2017. Iar o privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că în Moldova și Muntenia, în orice dimensiune a câmpului social ai privi, perioada 2005-2017 a fost una a modificărilor majore.

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Hotnews.ro: Banii nevăzuți care ne pleacă din țară și care nu interesează pe nimeni. Despre exodul de creiere și posibile soluții pentru a-l stopa

Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată documentul. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă

S-A TREZIT MOLDOVA!

Atenție, București! S-a trezit Moldova. Venim spre București! Cu mesaj civic! Imnul României este „Deșteaptă-te române”. E momentul să ne deșteptăm! (republica.ro, 16.01.2019)

Romeo Valentin Muscă
Directorul Casei de Cultură din Odobești, Vrancea, membru fondator MDM

Moldova este într-o situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Alexandru Călinescu
Profesor și publicist, membru fondator MDM

Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. (Reporter Global, 29.01.2019)

Dorin Dobrincu
Istoric, membru fondator MDM

Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente. (nordestnews.ro, 15.01.2019)

Doru Căstăian
Profesor, membru fondator MDM

NE MIȘCĂM

0 Membri
0 Proteste
0 Legi
0 Scrisori deschise