Dacă tot avem acum o extremă dreaptă, ar fi bine să nu repetăm greşelile altor ţări, greşelile Franţei spre exemplu. Paralizaţi de teama că vor face jocul Frontului Naţional (devenit acum Uniunea Naţională), politicienii francezi au ocolit subiectele fierbinţi, temele incomode, acceptând să închidă ochii în faţa unor probleme sociale şi etnice reale. Nu întâmplător votanţii extremei drepte provin acolo şi din rândurile fostei „clase muncitoare” care înainte vota cu partidul comunist. Imigraţia, insecuritatea, islamo-stângismul nu sunt fantasme ale lui Le Pen şi Zemmour, iar strategia „batistei pe ţambal”, ca să folosesc o vorbă neaoşă, se poate dovedi sinucigaşă.
SOCIETATEA CIVILĂ REACȚIONEAZĂ
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. 3 PRIORITĂȚI
Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic.
Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.
Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.
Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări.
REVISTA PRESEI
contributors.ro: Pseudodemocraţie locală, iliberalism şi feudalism politic. Raport anual dintr-un fief PSD
Opinia mea fermă este că vedem reflectată calitatea politicii naţionale în calitatea politicii locale. La nivel local apar primele filtre politice, sociale şi morale. La nivel local se fac primele selecţii de cadre. La nivel local cad, precum nişte fluturi siliţi să traverseze un mediu toxic, oamenii potenţial frecventabili ai politicii româneşti. La nivel local se învaţă de cele mai multe ori alfabetul servilismului politic şi al noncerebrării recompensate gras. La nivel local se coc frustrările care aduc extremiştii în cele mai înalte foruri ale ţării, spre stupoarea ipocrită a politicienilor de la centru.
Ziarul de Iași: Câteva date statistice recente (II)
Avem de-a face cu cea mai agresivă involuţie a populaţiei mediului urban. Oraşele României au pierdut 170,5 mii locuitori (dintre care 51,5 mii pe baza bilanţului natural), sumă foarte apropiată pierderii suferite de populaţia urbană în intervalul 1 ianuarie 2017 - 1 ianuarie 2020. În aceste condiţii, este foarte puţin probabil ca vreun oraş din vârful ierarhiei sistemului urban românesc (sau din zona sa intermediară-superioară), altele decât cele din judeţul Ilfov, să mai fi înregistrat o creştere demografică.
Republica.ro. Din miracolele alchimiei: Daniel Funeriu îl „ievaluează” pe Tudorel Toader
Domnul Funeriu ar fi trebuit să știe că în dulapul domnului Tudorel Toader stau mai multe schelete. Mă refer doar la perioada de vârf a carierei sale, chiar dacă începuturile nu sunt lipsite de importanță pentru un om care și-a propus să reușească în viață indiferent de context, de regim politic sau de direcția vânturilor în Moldova.
Ziarul de Iași: Câteva date statistice recente (I)
În plan regional, cele opt judeţe ale Moldovei au coborât sub 4 milioane de locuitori, involuţia demografică având valori peste media naţională (-9 la mie). Alături de judeţul Iaşi, doar Suceava are un declin inferior mediei naţionale (-6,4 la mie). Toate celelalte judeţe au pierdut între 11,2 şi 13,8 la mie din populaţie.
TeleM: Despre criza politică și proiectele Moldovei
Invitat la emisiunea Linia întâi, difuzată la TeleM pe 9 septembrie 2021, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, a dialogat cu Florin Ghețău despre tensiunea de pe scena politică românească, criza în desfășurare, despre ce fac sau nu politicienii din regiunea Moldovei, precum și despre proiectele Moldovei, cu accent pe infrastructură, și despre regionalizare și Școala de Vară a asociației, desfășurată recent.
Regionalizare (VIII)
Din perspectiva mea, Bucureştiul, Clujul, Iaşul, Timşoara, Craiova, Constanţa şi Oradea, eventual şi alte oraşe terţiare la nivel naţional, dar importante la nivel regional, ar trebui să devină reşedinţele (uni- sau multi-localizate a) unor regiuni de talie mare, calate în linii generale pe regiunile istorice. Oraşele enumerate sunt singurele capabile să insereze regiunea într-o manieră cât de cât eficientă la nivelul economiei internaţionale.
Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”
Botoșăneanul George Țurcanaşu – lector dr. la Departamentul de Geografie al Universității„Alexandru Ioan Cuza”, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie – crede că doar descentralizarea și regionalizarea vor oferi șanse de dezvoltare Moldovei.
economedia.ro: Studiu de mântuială pentru Autostrada Unirii: „Proiectare la nivel de schiţă / Coperţi în loc de planuri / Interes scăzut şi lipsă de profesionalism”. Raport dur al CNAIR
Raport devastator al Companiei de Drumuri la adresa firmei Acciona din Spania care a predat Studiul de Fezabilitate pentru tronsonul de autostradă Târgu Mureş – Târgu Neamţ, parte din Autostrada Unirii- A 8.
Într-un raport de 27 de pagini realizat de Direcţia Tehnică din CNAIR şi consultat de Economedia, se arată motivele respingerii Studiului de Fezabilitate, principalele probleme invocat fiind nivelul scăzut al documentaţiei şi presupusa lipsă de profesionalism din partea prestatorului.
Regionalizare (VII)
O guvernanţă eficientă la nivel naţional nu e o poveste despre cât de tare e capitala şi despre cât de puternic îi sunt aservite teritoriile, ci despre cât de coezive şi de competitive sunt structurile teritoriale la scara regională.
Monitorul de Botoșani: Două zile de discuții despre Moldova și descentralizare la Ipotești
Pentru al doilea an consecutiv, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a organizat un program de formare și dezbatere destinat decidenților, specialiștilor și altor actori ai societății civile interesați de dezvoltarea regiunii Moldovei, descentralizare și reformă administrativă în România.
Manifestarea a avut loc pe 27 și 28 august, la Memorialul Ipotești, sub denumirea ”Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei inițiază o discuție despre regionalizare în cadrul școlii de vară care se desfășoară, astăzi și mâine, la Ipotești, în județul Botoșani.
Radio Iași, post public regional, a preluat în mod firesc tema în emisiunea IMPERATIV de vineri, 27 august, după radiojurnalul orei 17,00.
iasulnostru.ro: Moldova nu vrea doar autostradă
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei organizează astăzi și mâine, la Ipotești, județul Botoșani, cea de-a doua ediție a Școlii de vară, intitulată „Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Am apelat la istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre membrii fondatori ai MDM, pentru a înțelege ce-i mână în luptă pe intelectualii moldoveni care militează pentru regionalizare.
S-A TREZIT MOLDOVA!
Atenție, București! S-a trezit Moldova. Venim spre București! Cu mesaj civic! Imnul României este „Deșteaptă-te române”. E momentul să ne deșteptăm! (republica.ro, 16.01.2019)
Romeo Valentin Muscă
Directorul Casei de Cultură din Odobești, Vrancea, membru fondator MDM
Moldova este într-o situație foarte, foarte grea, mai ales în anumite zone care sunt realmente calamitate. E o realitate pe care trebuie să o recunoaștem, trebuie să ne-o asumăm, să facem ceva ca să găsim niște soluții. Acesta este și unul dintre scopurile asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
Alexandru Călinescu
Profesor și publicist, membru fondator MDM
Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. (Reporter Global, 29.01.2019)
Dorin Dobrincu
Istoric, membru fondator MDM
Eu nu cred că a te simți gălățean, moldovean, român, european și cetățean al planetei și al Universului înseamnă că aceste identități trebuie puse în opoziție ci dimpotrivă trebuie să meargă una din cealaltă, trebuie să se nască una din cealaltă. Eu mă simt român în aceeași măsură în care mă simt gălățean și european și principalul meu scop este să ajut atât cât pot ca aceste identități să fie coerente. (nordestnews.ro, 15.01.2019)
Doru Căstăian
Profesor, membru fondator MDM
