Păienjenișul politico-instituțional, oamenii și autostrăzile Moldovei

de Dorin Dobrincu

Miercuri, 8 decembrie 2021, în Palatul Parlamentului din București, a avut loc o întâlnire a reprezentanților asociațiilor civice (Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Moldova vrea Autostradă) cu președintele Camerei Deputaților, ministrul Transporturilor, parlamentari (din PSD, USR, PNL și UDMR) și funcționari din Ministerul Transporturilor și din Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Subiectul întâlnirii a fost situația autostrăzilor Moldovei, în mod special a A8, Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș. Discuțiile au durat aproape două ore.

Prezența noastră acolo era motivată de publicarea de către Ministerul Transporturilor, la 3 decembrie 2021, a proiectului unei Hotărâri de Guvern în vederea aprobării Planului Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2020-2030. Documentul pus în dezbatere publică dădea posibilitatea de a face observații, propuneri până la 14 decembrie a.c. Ne-au atras atenția, nedumerit și chiar îngrijorat mai multe chestiuni din acest document, începând de la reierarhizarea proiectelor unor autostrăzi, în funcție de criterii lipsite de obiectivitate, „rebotezarea” unora dintre acestea și până la termenul foarte strâns pentru consultarea publică. Toate acestea arătau o grabă suspectă, lipsă de rigoare și sugerau interese capabile a genera confuzii regretabile și cu consecințe practic incalculabile pentru dezvoltarea Moldovei.

La aceeași masă: activiști civici, politicieni și birocrați

Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților și președinte al PSD, a deschis ședința, s-a vrut o gazdă bună, a zâmbit cu ochii mici, s-a uitat cu oarecare interes prin materialele primite din partea asociațiilor civice, apoi a plecat.

Sorin Grindeanu, vicepremier în guvernul României și ministru al Transporturilor, a stat de la început până la sfârșitul întâlnirii, a fost politicos, a intervenit uneori, a cerut anumite explicații celor din subordine. Aceștia s-au grăbit să răspundă imediat, uneori cu anumite ezitări, însă pe linia așteptată, garanție că își vor păstra scaunele cel puțin o perioadă.

Parlamentarii prezenți în sală erau în număr restrâns, mai ales din Iași (trei de la PSD – Vasilică Toma, Marius Ostaficiuc și Silviu Macovei, doi de la USR – Cosette Chichirău și Monica Berescu, unul de la PNL – Alexandru Muraru), dar și câte unul din Neamț (Iulian Bulai, USR) și Covasna (Benedek Zakariás, UDMR). La întâlnire a participat și Adrian Covăsnianu (membru USR Iași). Unii dintre cei amintiți cu siguranță erau acolo pentru că își doresc să promoveze acest proiect, alții probabil voiau doar să se lipească de un eveniment pe care să-l exploateze politic. Însă dincolo de motivațiile fiecăruia, faptul că au fost acolo mi s-a părut un lucru de apreciat. La fel mi s-au părut și intervențiile celor mai mulți dintre ei în favoarea autostrăzii A8.

S-a remarcat imediat că nu a fost de față niciun deputat sau senator din Botoșani, Suceava, Vaslui, Bacău, Vrancea sau Galați. Niciunul, indiferent de partid. Asta ne arată că politicienii din Moldova au o slabă capacitate de negociere în interiorul regiunii, inclusiv în propriile partide. Prea puțini dintre ei înțeleg nevoia colaborării pentru proiecte care au o miză mai mare decât propriul interes, eventual pentru propria circumscripție electorală.

În schimb, au fost bine reprezentate asociațiile civice care militează de ani buni (și) pentru construirea autostrăzilor în regiunea estică a României: Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (Dorin Dobrincu, Alexandru Cohal, Dan Radu și George Țurcănașu), Împreună pentru A8 (Ionel Apostol, Cătălin Urtoi, Irinel Bucur, Constantin Petrișor), Moldova vrea Autostradă (Flaviu Manea și Marius Alexa). Totodată, a fost alături de noi și Organizația Femeilor Antreprenor-Uniunea Generală a Industriașilor din România (prin Mirabela Miron).

Fuseseră convocați la întâlnire mai mulți funcționari din Ministerul Transporturilor și din CNAIR, care stăteau disciplinați pe o latură a dreptunghiului improvizat în luxoasa sală din Palatul Parlamentului. Un domn cu voce stridentă din Ministerul Transporturilor și un funcționar din CNAIR au încercat să ne spună că autostrăzile se vor construi, vor deveni realitate, că ei, competenții, vigilenții și deloc indolenții angajați ai statului român își fac treaba. Și-o fac atât de bine, alături de politicieni, încât, deși se tot vorbește de 14-15 ani de autostrada A8, pe teren încă nu vedem nimic.

Pentru noi este însă cât se poate de clar că acești oameni cu salarii cu patru zerouri nu-și asumă nimic. Atunci când o firmă contractantă, spre exemplu Acciona, nu-și face treaba, domnii din MT și CNAIR prezintă aceasta ca pe o fatalitate. Ca și cum nu ei ar avea obligația de a se asigura că participanții la licitații pot și au cu ce să refacă – la timp și în bune condiții – studiul de fezabilitate pe tronsonul montan al A8. Ca și cum nu ei l-au consiliat pe ministrul Transporturilor din 2019, Răzvan Cuc, astfel încât acesta să accepte atribuirea unui contract care în mod vizibil era subfinanțat. Sau poate au preferat să tacă decât să supere miniștri, șefi de organizații politice sau oameni din umbră?

În timpul întâlnirii din 8 decembrie a.c., ministrul Sorin Grindeanu i-a cerut unuia dintre directorii aflați acolo să confirme niște date. La care respectivul a răspuns, după o oarecare ezitare: „Așa este, domnule ministru!” Îți venea să-i spui din sală: „Bravo, domnule, ați dat răspunsul corect, v-ați păstrat funcția!”.

S-a subliniat, în timpul întâlnirii, că Moldova este singura regiune istorică a României în care, de ani de zile, este nevoie de activitatea continuă a mai multor asociații civice pentru susținerea construirii de autostrăzi. Această situație nu are corespondent în Banat sau Transilvania, nici în Oltenia, Muntenia sau Dobrogea.

Poziția asociațiilor civice

Asociațiile civice moldovenești prezente la întâlnire au susținut:

 – Nevoia Moldovei de a avea autostrăzi, care să asigure ieșirea din izolare și dezvoltare. În primul rând, regiunea are nevoie de o autostradă est-vest, care să facă legătura cu Transilvania, iar de acolo cu Europa Centrală și de Vest. De asemenea, Moldova are nevoie de o autostradă pe axa nord-sud, care să asigure legătura cu Muntenia.

– Nevoia ca autostrada peste Carpații Orientali să fie pe mediana Moldovei, de la Ungheni-Iași la Târgu Mureș. Aceasta este Autostrada A8 sau Autostrada Unirii, care ar fi accesibilă pentru toate județele din Moldova și ar asigura interconectivitatea cu Autostrada A3, Târgu Mureș-Borș, iar de acolo spre Europa Centrală și de Vest. Ieșirea din izolare și dezvoltarea sunt esențiale pentru regiunea dintre Carpați și Prut.

– Nevoia de ierarhizare a proiectelor de autostrăzi. Deoarece nu există resurse suficiente în România – financiare, umane, organizatorice etc. – pentru a construi simultan mai multe autostrăzi între Moldova și Transilvania, ierarhizarea proiectelor este obligatorie. În caz contrar, nicio autostradă transcarpatică nu va fi finalizată și dată în folosință în următorul deceniu. În Master Planul General de Transport al României, aprobat în 2016, este specificat că Autoastrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș este pe coridorul european de transport Ten-T Core, cu necesitatea realizării până în 2030. Cu alte cuvinte, A8 este în capul autostrăzilor peste Carpații Orientali, de aceea aceasta trebuie construită cu prioritate. Autostrada A13, Bacău-Oituz-Brașov, situată pe un coridor secundar de transport, este prevăzută a se construi în intervalul 2030-2050. A13 nu trebuie să canibalizeze A8. Nu este în interesul dezvoltării Moldovei.

– Nevoia ca autoastrada A7, Siret-Pașcani-Bacău-Focșani-Buzău-Ploiești să fie și ea atent monitorizată, în vederea susținerii ritmului de lucru, astfel încât realizarea ei prin PNRR, unde a și fost inclusă, să devină realitate.

Așadar, pentru Moldova în ansamblu, prioritare sunt A8 și A7. Alte autostrăzi sau drumuri expres dinspre Moldova spre Transilvania își au locul lor, însă nu trebuie să paraziteze – prin jocurile subterane ale unor politicieni interesați doar de propriul clan – proiectele principale de infrastructură rutieră care sunt esențiale pentru toată regiunea.

– Nevoia ca denumirea autostrăzilor să respecte prevederile legale (în cazul A8 este vorba de Autostrada „Unirii”, cum apare în legea 291/2018, nu „Montana”, cum mai apărea în spațiul public în urmă cu un deceniu; în cazul A13 este improprie acordarea denumirii de Moldova, de vreme ce pe teritoriul de la est de Carpați ar fi doar un număr restrâns de kilometri – acest nume este potrivit pentru A7, care chiar străbate regiunea de la nord la sud).

– Nevoia de transparență în privința activității din Ministerul Transporturilor și CNAIR.

Din sacul cu promisiuni oficiale

În urma întâlnirii s-au obținut câteva promisiuni:

– Prelungirea după 14 decembrie 2021 a termenului de consultare publică a Planului Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2020-2030.

– Reluarea ședințelor periodice de progres – săptămânale sau bilunare – pentru A7 și A8, cu participarea CNAIR, a reprezentanților firmelor contractante și a asociațiilor civice.

– Constituirea unei comisii interministeriale, care să urmărească modul în care se derulează lucrările la A8, dar mai ales să aibă capacitatea de a rezolva blocajele, de a grăbi acordarea avizelor; s-a cerut ca din această structură să facă parte nu doar angajați ai instituțiilor statului, ci și societatea civilă.

Suntem destul de rezervați în privința angajamentelor asumate de politicienii și funcționarii români. Știm de multă vreme că politicienii și funcționarii din MT și CNAIR au o rezervă serioasă de promisiuni, mai ales pentru moldoveni.

Elemente esențiale pentru susținerea proiectelor Moldovei: implicare civică, putere politică și coeziune teritorială

Cel mai adesea, politicienii și funcționarii nu-și asumă în mod explicit ceva clar, de care să se țină cont dincolo de durata unei întâlniri protocolare. Un exemplu ni l-a oferit chiar mininistrul Transporturilor. Acesta a susținut, în timpul discuțiilor cu activiștii civici și parlamentarii, că autostrăzile din Moldova nu sunt în competiție. Cum am amintit mai sus, reprezentanții asociațiilor civice au subliniat că resursele limitate impun ierarhizarea în privința construirii autostrăzilor peste Carpații Orientali. E de domeniul evidenței că este vorba chiar despre asta, că proiectele sunt în concurență, după cum sunt și regiunile. Negarea realității poate avea drept cauze interesul de partid sau cecitatea politică.

La nicio oră de la încheierea întâlnirii pe care am prezentat-o mai sus, Sorin Grindeanu a scris pe pagina sa de Facebook: „Toate autostrăzile din regiunea Moldovei sunt la fel de importante!” Apoi a amintit A7, A8, A13 și așa-numita Autostradă a Nordului.

Această perspectivă este una care denotă neînțelegerea problemelor de fond ridicate de asociațiile civice cu care tocmai se întâlnise vicepremierul, dar și neasumarea răspunderii, din considerente care țin de logica și interesul de partid. De altfel, și alți politicieni – care au probleme în legătură cu înțelegerea relației dintre politică, economie și dezvoltare sau sunt dezinteresați de binele public – s-au grăbit să rostogolească postarea vicepremierului Grindeanu. Astfel a procedat Maricel Popa, senator PSD și președintele organizației județene Iași a formațiunii. Asta nu l-a împiedicat pe absentul politician – nu a fost la întâlnirea de la Palatul Parlamentului – să preia postarea șefului său de partid, inclusiv cu o eroare regăsibilă în varianta inițială. Vicepremierul se referise la A7 ca întinzându-se între Ploiești și Buzău, apoi a corectat (e vorba de Ploiești și Siret). Senatorul de Iași a lăsat însă varianta greșită, ca mulți dintre numeroșii eroi ai copiatului.

Influențele politice netransparente, jocurile subterane ale unor grupuri de interese au fost tot timpul prezente în stabilirea priorităților de investiții în România. Indivizi și grupuri cu o retorică patriotardă au direcționat resursele spre fiefurile lor politice. Ideea dezvoltării Moldovei, regiune defavorizată din varii cauze, apărea cel mult în punctajele din timpul campaniilor electorale, dar se stingea repede între ciclurile de alegeri.

Majoritatea politicienilor care au puterea la centru sunt preocupați de propriile jocuri, de pomparea banilor către propriile clanuri sau sunt păpușați de tot felul de grupuri subterane. La fel și mulți, probabil chiar cei mai mulți din Moldova.

Politica este despre putere. Iar participarea la jocurile din politica mare presupune să ai putere pe măsură. Din păcate, puterea Moldovei este mult prea mică în momentul de față, ca urmare a fragmentării, inclusiv în interiorul partidelor, și a infuenței reduse a moldovenilor la nivel central.

Este vizibil dezechilibrul de influență regională în partidele principale și în instituțiile centrale ale statului. Peste toate acestea se adaugă lipsa coeziunii teritoriale a Moldovei, consecință a unor îndelungi și sistematice politici de inginerie politică, administrativă și culturală. Faptul că Iașul nu reușește să trateze cu Bacăul, că Neamțul nu discută cu Vasluiul ș.a.m.d. în jurul unor proiecte de importanță regională reprezintă o slăbiciune majoră în momentul în care este nevoie și de negociere cu centrul politic și de presiune asupra acestuia.

Tocmai de aceea, pentru susținerea proiectelor Moldovei este necesară o presiune crescută din partea societății atât asupra politicienilor de la centru, cât și asupra celor din regiune. Fără o creștere a implicării civice sunt slabe speranțe că va avea loc o schimbare a clasei politice județeniste, că oamenii dedicați binelui comun vor conta în spațiul public. Iar centrul va ignora în continuare solicitările venite dinspre regiune.

În ceea ce privește Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, există direcții de acțiune și instrumente utile pentru susținerea intereselor regiunii noastre pe care le avem în vedere, respectiv le vom utiliza în perioada următoare. Escaladarea în discurs și acțiune sunt obligatorii pentru ca obiectivele mari ale Moldovei să fie atinse.

Leave a Reply

Your email address will not be published.