Regionalizare (VI)

Regionalizare (VI)

Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului? Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite.

scoala9.ro: Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”

scoala9.ro: Competenţe, aporii şi speranţe. Câteva gânduri despre „România educată”

România va fi educată dacă vom reuși să-i atragem către cariera didactică pe cei mai buni absolvenți din România, crede profesorul Doru Căstăian. Acesta a realizat pentru Școala 9 o analiză a raportului „România Educată” și a subliniat că o nouă reformă îi găsește astăzi pe profesori „cu excepţiile de rigoare, slab pregătită ştiinţific, tot mai puţin cultivată, confuză moral, cinică, lipsită de luciditate.” De aici și nevoia de a forma un corp profesoral „educat, consistent moral, principial, dornic să afle și să înțeleagă cu voluptate și pasiune”.

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriu – o noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.

panorama.ro: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora

panorama.ro: INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora

Panorama vă arată un fenomen fascinant și prea puțin discutat până acum: cum au ajuns românii plecați la muncă în străinătate să-și modernizeze localitățile de origine pe modelul celor în care au ajuns, în Europa. Cum a ajuns Suceava să se transforme „pe model italian”. De ce în Maramureș găsim urme de Franța. În Bistrița Năsăud, bucăți de Spania. În Arad, firimituri de Germania. Vrem o țară ca afară? Pregătiți-vă să vedeți România cu alți ochi.

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

În privința reformei administrative, premierul Cîțu are rezerve că aceasta se poate realiza rapid. În schimb, a agreat propunerea venită din partea AMR, care presupune că un municipiu se poate uni cu o comună din jur, dacă totul se desfășoară voluntar. Primarul comunei ar urma să devină viceprimarul municipiului, iar locuitorii comunei care se vor uni cu municipiul, vor avea taxele și impozitele înghețate pentru 4-5 ani.

contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

Competiția pentru alegerile interne din Partidul Național Liberal este în plină desfășurare, la vedere și neobișnuit de dură. Miza este conducerea partidului în următorii patru ani. În pregătirea congresului din septembrie a.c., în organizațiile locale și în filialele județene au avut loc alegeri pentru desemnarea membrilor și președinților de birouri. Mi-a atras atenția ceea ce s-a întâmplat recent la Iași, din motive care țin și de situația locală, dar și ca urmare a interesului arătat de principalii concurenți la nivelul central al formațiunii.

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Scriam în textul anterior că „înfiinţarea nivelului administrativ intermediar (LAU1) dintre comună (LAU2) şi judeţ (NUTS3), dar şi glisarea către acest nou palier teritorial al serviciilor administrative locale reprezintă o cale mult mai eficientă şi inteligentă de a rezolva problema sustenabilităţii administraţiei locale”. Indiferent cum le vom numi (plăşi, ocoale, districte sau raioane), 300 sau 400 de astfel de organizări teritoriale locale în loc de 3181 de comune, oraşe şi municipii (nivelul LAU2 - unde se consumă administraţia locală în prezent) vor simplifica structura administrativă a României.

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

contributors.ro: Politica ca religie: partidul împotriva cetățeanului

La partide, locul dezbaterii, chiar imperfectă și deseori mimată, e luat de dogmatismul unic și infailibil al centrului; diferențele de opinie sunt amuțite preventiv de anatema excluderii; locul progresului este luat de pedalarea în gol pe mantrele comunicatelor de presă și ale interviurilor nule semantic. Partidul e imutabil și etern, sieși suficient, acum și în veci. Ca să ți se permită apropierea de altarul partidului, renegarea într-o măsură mai mică sau mai mare a trecutului tău poate fi un lucru necesar, cu excepția cazului în care ai fost deja într-un alt partid, căci asta înseamnă că ești deja inițiat, obișnuit cu ascultările, așa încât ne va fi mult mai ușor să te translăm la noua ta religie.

Ziarul de Iași: Regionalizare (III)

Ziarul de Iași: Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

Cabinetul Cîţu se înscrie în lunga listă a guvernelor care evită discuţiile tranşante despre o foarte necesară reformă administrativ-teritorială, în condiţiile în care aproape jumătate dintre localităţile ţării cu greu găsesc bani pentru salarii, iar numeroase primării deservesc doar câteva sute de locuitori.
Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) îi lipseşte unul din domeniile în care toţi actorii politici ştiu că e nevoie de reformă, dar toţi o evită din cauza complexităţii şi a necesităţii unei bune negocieri politice între partide: reorganizarea administrativ-teritorială.

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

La finalul lunii mai, exact în ziua când am scris prima parte a textului, am văzut o dezbatere realizată de ICDE - România Europeană în parteneriat cu Expert Forum: un dialog cu primari şi experţi în administraţie axat pe ideea de regionalizare.

Nu e o înregistrare pe care să v-o recomand. În contextul erorilor, aiurelilor şi chiar a minciunilor vehiculate, dezbaterea a devenit una prea lungă. Nu aş fi amintit-o, dacă această dezbatere nu ar fi devenit în ultimele două săptămâni un reper invocat de mai mulţi jurnalişti, ce au readus în atenţia publicului chestiunea regionalizării.