Modele de regionalizare (I)

Modele de regionalizare (I)

„Bâjbâielii” neproductive în drumul către o reformă administrativă sustenabilă i se poate pune capăt prin analiza şi înţelegerea unor modele din statele UE ce şi‑au conturat limitele administrative regionale. Am ales pentru exemplificare experienţa a patru state din UE: Franţa, Germania, Spania şi Polonia.

#DEURMĂRIT Moldova Economică la TVR Iași

#DEURMĂRIT Moldova Economică la TVR Iași

O excelentă emisiune care aduce în atenția publicului larg subiecte legate de dezvoltarea economică a regiunii a debutat sâmbătă, 22 octombrie 2022, la TVR Iași, sub numele „Moldova Economică”. În prima ediție, Dan Radu, realizatorul emisiunii, l-a avut invitat pe George Țurcănașu, specialist în analiza dezvoltării comunităților.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)

15-16 regiuni de inspiraţie sovietică sunt nocive pentru dezvoltarea României! Dimensiunile modeste ale unor astfel de construcţii, multe dintre acestea sub un milion de locuitori, ar crea un handicap suplimentar structurilor teritoriale în raport cu cele similare europene. Ar fi incapabile de strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior şi ar avea o capacitate de negociere mult mai redusă atât cu Bucureştiul, cât şi cu nivelul administrativ european.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)

În ciuda discursurilor de ochii lumii ale politicienilor, dar şi ale unor persoane din zona academică despre importanţa identităţii în conturarea teritoriilor administrative regionale, teama de „unguri”, teama de „ruşi”, teama de o centrifugă teritorială, ce ar duce, zice-se, la dezmembrarea ţării, alimentează discursurile antiregionaliste ale centraliştilor.

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

La ora actuală proiectul A7 e mai matur decât A8. Deja s-au semnat şi se semnează contracte de construcție pe mai multe dintre sectoare. Însă vectorul construcției acestei autostrăzi, numite în presă şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care s-ar putea să aibă un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei. Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al dării în exploatare a celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 / Richter.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)

În abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez să fac trimitere la utilizarea deseori într-o manieră sinonimică a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestei categorii numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).

Recensământ 2022. Incertitudini

Recensământ 2022. Incertitudini

Cu siguranţă, datele finale ale recensământului actual vor arăta la nivelul naţional o valoare mai mare a populaţiei. Cu cât, însă? Aici e marea necunoscută. La ora actuală, există două opinii importante. Una dominantă, potrivit căreia populaţia rezidentă a ţării este mai redusă decât valoarea reper, ce se bazează pe faptul că emigraţia românilor e mai importantă cantitativ decât se estimează, şi o alta care introduce în ecuaţie şi mobilitatea post-pandemică. Potrivit celei de-a doua opinii, mişcarea de remigraţie a românilor din plină criză pandemică a fost mai importantă decât returul ulterior al cetăţenilor români în Occident, survenit după relaxarea restricţiilor.

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

Sub titlul „”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”, în cursdeguvernare.ro a apărut o analiză interesantă, dar doar din perspectiva datelor statistice vehiculate. În rest, nu e dificil de sesizat cheia de lectură prietenă centralismului pe care autoarea ne-o propune. Aceasta se arată mai degrabă îngrijorată de creşterea ecartului de dezvoltare din interiorul regiunilor: “[d]ezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.”

Recensământ 2022. Socoteala din târg

Recensământ 2022. Socoteala din târg

Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?

De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.

De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)

Fără doar şi poate, sustenabilitatea înseamnă mult mai mult decât resursa financiară - care reprezintă, din nefericire, singurul mobil extrem de egoist al Bucureştiului când propune astfel de configuraţii - mă refer atât la comasarea comunelor, cât şi la acţiunea de creare a unor (sub)regiuni prin comasarea a două-trei judeţe, acţiune ce va impune nişte geometrii apropiate fostelor regiuni din perioada de inspiraţie sovietică.
Să eficientizăm statul român, o entitate în care doar centrul contează, s-ar traduce cu să-i fie mai bine Bucureştiului şi nu teritoriilor.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…

...comasarea unor comune şi alte erori anunţate ale unei foarte posibile reforme administrativ-teritoriale

Baiul cel mare e că până acum astea sunt singurele idei de reformare administrativă vehiculate în ultimul deceniu de fostele şi actualele autoritaţi administrative şi politice la fel de nepricepute ale României. Personal, le consider erori extrem de grave în abordarea reformei administrative, ce vor avea consecinţe catastrofale la nivel teritorial - unele oraşe, încă importante astăzi, vor deveni insignifiante mâine, nemaivorbind despre riscul de a crea nişte „monstruozităţi” comunale nefuncţionale.

Despre parcurile industriale ale Moldovei (III)

Despre parcurile industriale ale Moldovei (III)

Acest inventar demonstrează că zestrea capacităţilor industriale moderne ale Moldovei e săracă. Chiar dacă am asista la o mişcare de refugiere a companiilor ucrainene (puţin probabilă!) în România, cu puţine excepţii (cazul Iaşului şi al Bacăului), zonele urbane funcţionale ale Moldovei sunt nepregătite pentru a primi astfel de implantări.

Despre parcurile industriale ale Moldovei (II)

Despre parcurile industriale ale Moldovei (II)

Dacă privim la TOP IV cele mai industrializate judeţe (după numărul de salariaţi): Bucureşti şi judeţele Timiş, Argeş şi Braşov, nici unul dintre acestea nu se regăseşte în top IV judeţe după suprafaţa parcurilor industriale. Ultimul top e condus de: Prahova (909 ha, dintre care 646 ha în parcuri operaţionale), Cluj (459 ha, dintre care 331 ha în parcuri operaţionale), Bihor (261 ha, dintre care 241 ha în parcuri operaţionale) şi Sibiu (210 ha, integral operaţionale).

Despre parcurile industriale ale Moldovei (I)

Despre parcurile industriale ale Moldovei (I)

În România există 103 parcuri industriale cu titlu acordat prin Ordin al Ministrului şi Hotărâre a Guvernului la data de 30.03.2022, suprafaţa totală atingând 3441 ha. Din totalul parcurilor, doar 72 sunt operaţionale, ceea ce înseamnă 2653 ha. 13 parcuri, ce însumează 248 ha, se află în curs de amenajare, iar 17 parcuri (540 ha) se află la stadiu greenfield. Potrivit Ziua Cargo, aceste parcuri industriale concentrează 1500 de companii cu 75 de mii de salariaţi.

Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)

Recensământ 2022. Câţi vom mai fi fiind? (III)

În textele anterioare ale seriei, pornind de la analiza valorilor demografice înscrise în baza de date TEMPO, am ajuns la concluzia că există o supraînregistrare în dreptul populaţiei rezidente (populaţia prezentă de facto în teritoriu, conform definiţiei din metadata TEMPO, acea categorie care contează în realizarea indicatorilor demografici şi economici relativi). De ce e importantă această categorie de populaţie? Pentru că populaţia rezidentă e cea care continuă seriile cenzitare. Această stare de fapt va imprima mari surprize la recensământul ce se află în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte dimensiunea demografică a localităţilor ţintă ale imigraţiei formale basarabene.

  • 1
  • 2