Comunicat de presă: 41 de absolvenți de liceu din mediul rural sunt gata să intre în lumea IT-iștilor

Comunicat de presă: 41 de absolvenți de liceu din mediul rural sunt gata să intre în lumea IT-iștilor

Și-au sacrificat vacanța din această vară pentru a urma și a finaliza cu brio cursul de calificare în Testing, oferit prin proiectul „Destine Schimbate”. Sunt 41 de foști liceeni din mediul rural și urbanul mic din județele Iași, Botoșani și Vaslui, care au obținut, astfel, o diplomă recunoscută de ministerele Educației și Muncii, cu ajutorul căreia pot intra, cu drepturi depline, în rândurile angajaților din domeniul IT.

Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

Libertatea.ro / La ce capitol este Vasluiul cu o clasă peste București sau Cluj. O poveste cu oameni și piețe

În fiecare toamnă, de mai bine de 7 ani, mă mut cu traiul în unul dintre oraşele mai mici ale ţării, unde stau câte o lună. În munca mea de scriitor şi om care scriu în presă aceste ieşiri, sau „a face teren” cum numim noi, mă ajută mult să înţeleg mai bine ce se întâmplă. De multe ori, imaginea pe care o ai despre un loc şi ceea ce întâlneşti nu corespunde cu realitatea. Uneori chiar îţi dă peste cap multe dintre stereotipiile care te bântuie. Anul acesta sunt la Vaslui. Primele lucruri care sar în ochi: curăţenia şi parcurile. Sună poate straniu pentru Bucureşti, Timişoara sau Cluj, dar Vaslui este poate cel mai curat oraş, cu cele mai îngrijite parcuri din această ţară. Fac ţara asta la picior, nu cred că greşesc: asta sare puternic în ochi.

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada A7 ajunge în Moldova, A8 bate pasul pe loc

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada A7 ajunge în Moldova, A8 bate pasul pe loc

Au fost necesari mulți ani de zbateri și dezbateri, de presiuni publice, de marșuri motorizate, de întâlniri cu directori, directori generali, miniștri și premieri, cu președintele statului, pentru ca subiectul autostrăzilor Moldovei să fie pus pe agenda publică din România. Drumul până aici nu a fost ușor și este departe de a se fi încheiat. Micile succese de etapă merită marcate, ele fiind în același timp o ocazie pentru a readuce în atenție diverse probleme.

Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Stadiul proiectelor autostrăzilor a ocupat începutul și sfârșitul dezbaterii organizate miercuri, 7 septembrie 2022, de către Grupul de Presă Medianet, în cadrul proiectului “EU Cohesion Funds - impact on People’s Lives”, moderată de jurnalişti de la Ziarul de Iaşi, la care au fost invitați reprezentanții CNAIR, ai asociațiilor civice, ai administrațiilor județene Iași și Suceava. În mijlocul discuțiilor s-a aflat Axa rutieră strategică Iași-Suceava, ale cărei piedici și dificultăți ivite pe parcursul modernizării celor 168 km de drum județean ar putea să fie prevăzute în proiectele mai mari ale A7 și A8. De altfel, tema întâlnirii a fost „Infrastructura rutieră interjudețeană din Moldova. Creșterea conectivității regionale. Dificultăți structurale în implementarea proiectelor”.

După 10 ani de presiuni civice, A7 a ajuns, în sfârșit, în Moldova. Pe când și A8?

După 10 ani de presiuni civice, A7 a ajuns, în sfârșit, în Moldova. Pe când și A8?

La semnarea contractului de execuție au fost prezenți, pe lângă oficialități guvernamentale, județene, locale, și membri ai asociațiilor menționate, care au vrut să transmită că începerea autostrăzii A7 în Moldova reprezintă o victorie de etapă importantă pentru mișcarea proautostradă, dar și că societatea civilă din regiune cere urgentarea demersurilor pentru realizarea autostrăzii A8, Ungheni-Iași-Tg. Mureș.

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

La ora actuală proiectul A7 e mai matur decât A8. Deja s-au semnat şi se semnează contracte de construcție pe mai multe dintre sectoare. Însă vectorul construcției acestei autostrăzi, numite în presă şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care s-ar putea să aibă un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei. Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al dării în exploatare a celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 / Richter.

#VOCILEMOLDOVEI Cu ochii pe obiectivele strategice ale Moldovei: cazul autostrăzilor

#VOCILEMOLDOVEI Cu ochii pe obiectivele strategice ale Moldovei: cazul autostrăzilor

Decizia de a face autostrăzi – de a le începe și finaliza – este politică. Asta trebuie să rețină și partidele, și instituțiile publice. Nimeni nu se poate ascunde după discursuri, ședințe de progres, hărți colorate și tabele atunci când realizarea proiectelor se lasă așteptată. De aceea este important ca societatea civilă să rămână cu ochii pe aceste obiective strategice pentru Moldova, autostrăzile.

Libertatea / DOCUMENTE. Doi șefi ai Consiliului Județean Vrancea s-au lăudat, unul după altul, cu construirea unui pod, deși nu aveau avizele obligatorii. Podul s-a prăbușit

Libertatea / DOCUMENTE. Doi șefi ai Consiliului Județean Vrancea s-au lăudat, unul după altul, cu construirea unui pod, deși nu aveau avizele obligatorii. Podul s-a prăbușit

Podul de peste râul Putna dintre localitățile vrâncene Vulturu și Vadu Roșca s-a prăbușit pe 30 aprilie, cu o lună înaintea celui de la Luțca, Neamț. Acum ies la iveală problemele: deși avizele de apă și mediu trebuiau obținute înaintea autorizației de construire, ele au fost emise la un an distanță, în 2021. În plus, când au început lucrările, expertiza tehnică expirase. 

TeleM / Ce note merită politicienii?

TeleM / Ce note merită politicienii?

Dorin Dobrincu, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, a fost invitat joi, 21 iulie 2022, la postul TV local TeleM, la emisiunea „În Linia Întâi”. Talk-show-ul, moderat de jurnalistul Florin Ghețău, a analizat activitatea politicienilor din Iași și din regiune, în contextul crizelor multiple pe care le traversăm, atât la nivel local, cât și pe plan național și european.
S-a discutat de lipsa de proiecte prin care se „remarcă” administrația locală din Iași, de dosarele de corupție ale primarului Mihai Chirica și ale președintelui CJ Iași, Costel Alexe, de complicitatea de care se fac vinovați, în opinia lui Dorin Dobrincu, toți cei care îi sprijină politic, în continuare, pe cei doi.

Recensământ 2022. Socoteala din târg

Recensământ 2022. Socoteala din târg

Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?

De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.

De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori.

#VOCILEMOLDOVEI „Cincinalul în patru ani și jumătate”: autostrada A7 în declarațiile politicienilor zilei

#VOCILEMOLDOVEI „Cincinalul în patru ani și jumătate”: autostrada A7 în declarațiile politicienilor zilei

Doi domni în costume scumpe - Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, și Cristian Pistol, directorul general al CNAIR - au semnat ieri, la Buzău, primul contract de execuție a unui tronson din Autostrada A7. În spatele celor doi erau și alți oficiali, de la Marcel Ciolacu și Lucian Romașcanu la Lucian Bode, așadar PSD și PNL cu tot ce au mai de soi în momentul de față. Dl Ciolacu s-a grăbit să spună că acest proiect, de 300 de kilometri, ar fi „primul proiect de țară al coaliției PSD – PNL – UDMR”. Și Ciolacu, și Grindeanu au subliniat nu doar că vor fi respectate termenele de realizare, ci chiar că acestea vor fi depășite. Asta îmi aduce aminte de spusele străbunilor politici ai celor doi domni, dinainte de 1989, care realizau „cincinalul în patru ani și jumătate”.

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada din prefectură

#VOCILEMOLDOVEI Autostrada din prefectură

După atâția ani de conștientizare publică, de presiune civică pusă asupra politicienilor, instituțiilor publice, MT și CNAIR, am ajuns într-o zonă de stagnare. Oficialii prezintă în continuare desene frumoase, asumă termene, fac declarații când triumfaliste, când ocolitoare. Cert este că autostrăzile întârzie să se vadă în teren. Rămân doar în birourile din MT, CNAIR sau într-o sală a unei prefecturi județene.
Fără reprezentare politică adecvată, fără presiune pe autoritățile politice locale și centrale, infrastructura Moldovei se va dezvolta în pași de melc. Iar una dintre condițiile dezvoltării regiunii nu va fi îndeplinită.

#VOCILEMOLDOVEI Bucovinean versus moldovean? (o perspectivă identitară)

#VOCILEMOLDOVEI Bucovinean versus moldovean? (o perspectivă identitară)

Subiectul bucovenismului apare ciclic în discursul public moldovenesc însă – în afara discuţiilor docte între specialişti (istorici, lingvişti, geografi) – el nu este încă abordat cu suficientă răbdare, dialectica reducându-se, în esenţă, la dimensiunea excepţionalităţii sale, în raport cu moldovenismul sau la perspectiva topirii sale în masa identitară moldoveană. Două tendinţe excentrice, uneori exagerate până la paroxism de partizani şi rigole, în ringul cărora s-a creat un gol conceptual greu de umplut. Discuţia de faţă în acest gol vrea să se poziţioneze.

Ziarul de Iași / Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

Ziarul de Iași / Un profesor universitar explică de ce Iaşul nu merită autostradă

A se observa formularea în context a profesorului: autostrada „este un mijloc ca EU să ajung undeva”. Cu alte cuvinte, pentru Bulai şoseaua rapidă are un singur sens, spre Iaşi. Oraşul e văzut ca o grădină zoologică, oamenii stau aici într-un ţarc, din care n-au voie să iasă. Pot fi însă vizitaţi, ideal când începe bâlciul de Sfânta Parascheva.

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Miticilectualii ca Alfred Bulai şi disursul discriminatoriu la adresa moldovenilor

Când ai într-o regiune devenită fundătură prin proiectarea şi construcţia statului naţional, respectiv o aglomeraţie urbană de 400-450 mii de locuitori, ce ar fi singura capabilă să gestioneze fluxuri importante la nivel regional şi să polarizeze cât de cât regiunea, atât cât să-i creeze o minimă stabilitate şi coeziune teritorială, nu o izolezi din cauză că nu i-ar fi Bucureştiului de folos nu ştiu ce autostradă, ci faci eforturi să o deschizi către lume.

pressHUB / Autostrăzile și dezvoltarea Moldovei pe înțelesul centraliștilor

pressHUB / Autostrăzile și dezvoltarea Moldovei pe înțelesul centraliștilor

Am lăsat la urmă centralismul mental pe care îl afișează mulți dintre concetățenii noștri din București. Cu acesta ce facem? Asistăm cum este rostogolit – fie și involuntar – în emisiuni de radio sau televiziune, la dezbateri publice sau la întruniri politice? Poate unii din auditoriu consideră normală această atitudine.
Însă nu cred că e cazul ca noi, subiecții menționați sau nu acolo, să batem din palme la superbiile lansate fără reținere din vârful buzelor centraliste.

Manual de disprețuit Moldova, “editura” București, 1859-2022

Manual de disprețuit Moldova, “editura” București, 1859-2022

Adică ce să faci la Iași, în afară de Sfânta Parascheva. Ce, nu putem merge cu trenul? Până e gata autostrada, dispar mașinile pe benzină - cam asta e abordarea de ultimă oră și ultimă speță a apostolilor centralismului. Un comentariu de Sabin Gherman, făcut pe canalul său de YouTube, pe marginea unei dezbateri găzduite de un site de știri pe tema „Vrem autostradă până la Iași, în timp ce punem căruța înaintea boilor. De ce vrem să mergem acolo”.

REPORTER DE IAȘI este Redacția Anului în presa locală din România. Ancheta remarcată de juriul de la Superscrieri

REPORTER DE IAȘI este Redacția Anului în presa locală din România. Ancheta remarcată de juriul de la Superscrieri

Premiu important pentru REPORTER DE IAȘI, dar și pentru presa ieșeană, primit luni, 16 mai, la Gala premiilor Superscrieri. Ancheta „Numărul 2 din Apele Române și-a angajat tatăl de 69 de ani prin „detașare” a obținut locul II la secțiunea PRESA LOCALĂ, introdusă anul acesta de organizatori. REPORTER a primit și Premiul „REDACȚIA ANULUI ÎN PRESA LOCALĂ”.