contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

contributors.ro: Deriva PNL: cabotini, saltimbanci și lăutari

Competiția pentru alegerile interne din Partidul Național Liberal este în plină desfășurare, la vedere și neobișnuit de dură. Miza este conducerea partidului în următorii patru ani. În pregătirea congresului din septembrie a.c., în organizațiile locale și în filialele județene au avut loc alegeri pentru desemnarea membrilor și președinților de birouri. Mi-a atras atenția ceea ce s-a întâmplat recent la Iași, din motive care țin și de situația locală, dar și ca urmare a interesului arătat de principalii concurenți la nivelul central al formațiunii.

#VOCILEMOLDOVEI: Steagul, tabla și demagogia de partid

#VOCILEMOLDOVEI: Steagul, tabla și demagogia de partid

Domnului Orban ar trebui să-i spună cineva adevărul gol-goluț. Și anume: clasei politice românești, implicit domniei sale, i-a lipsit voința de a face autostrăzi în Moldova, de a dezvolta regiunea, i-a lipsit interesul față de binele public. În schimb, urmărirea interesului personal și de grup politic, cinismul și logoreea mincinoasă i-au însoțit mereu pe mai toți politicienii vechi sau noi.

#VOCILEMOLDOVEI: Incompetenții locali și cei de la centru au decis: moldovenii trebuie să se îmbolnăvească mai rar și cu prudență

#VOCILEMOLDOVEI: Incompetenții locali și cei de la centru au decis: moldovenii trebuie să se îmbolnăvească mai rar și cu prudență

Ministerul Sănătății a dat publicității în ziua de 14 mai 2021 o hartă a investițiilor din fonduri europene în spitalele din România, în intervalul mai 2020-mai 2021. Este vorba de 2,7 miliarde de lei alocați – în 169 de proiecte – pentru dotarea spitalelor în condițiile pandemiei de Covid 19. Am remarcat și eu, cum au observat și alții, că investițiile în spitalele din regiunea de Nord-Est, care grupează șase din cele opt județe ale Moldovei (adică Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui), sunt cele mai mici. Doar 134,5 milioane de lei, în 13 proiecte. Și este vorba de cea mai populată „regiune de dezvoltare” din țară.

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Istoria regionalizării sau, mai degrabă, istoria intenţiilor de regionalizare se etalează deja pe aproximtiv un sfert de secol. „Episodul pilot”, apariţia regiunilor de dezvoltare, s-a consumat în 1996. După constituirea acestor structuri teritoriale, regionalizarea a apărut aproape ritmic în discursul politicianist. La debutul fiecărui ciclu electoral, dacă exista un control politic puternic în Parlament, se lansa o nouă dezbatere despre schimbarea configuraţiilor administrative ale României, prin apariţia nivelului regional.

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

cursdeguvernare.ro: Pandemia inechitabilă economic. Cum au fost lovite și când își vor reveni județele și regiunile României

Dincolo de revenirea economică în V care se conturează la nivel național, trebuie remarcat că, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, rezultatele sunt foarte diferite în profil teritorial. Potrivit indicatorului de referință PIB/locuitor, vom avea în 2021 refacerea nivelului din 2019 doar în patru regiuni și 20 de județe.

#VOCILEMOLDOVEI: Cristești sau reafirmarea solidarității regionale

#VOCILEMOLDOVEI: Cristești sau reafirmarea solidarității regionale

Oameni din opt județe ale țării au făcut la Cristeşti un gest inedit: au (re)creat o identitate regională nu pe solidarități de sânge, limbă ori istorie, ci pe bază de interese: economice, politice, vitale aș zice – dacă mă gândesc la hemoragia demografică cauzată de migrație.
Încă ceva: pe măsură ce timpul a trecut și am vorbit și am scandat, am înțeles că eram acolo, veniți din toate teritoriile noastre, pentru a reclama simbolic o unitate regională LA NOI ACASĂ, în cel mai prăpădit șanț din Moldova, în non-locul Cristești și nu la București, în Piața Victoriei ori pe lângă nu știu care gard bine păzit din capitală.

Sute de participanți la mitingul de la Cristești pentru autostrăzile Moldovei

Sute de participanți la mitingul de la Cristești pentru autostrăzile Moldovei

Peste 200 de autoturisme, circa 70 de tiruri și aproape 100 de motociclete au participat la marşul motorizat organizat azi, 10 aprilie 2021, de asociaţiile „Împreună pentru A8” şi „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
Participanţii au pornit din Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ, Botoşani, Bacău, Vaslui și s-au întâlnit la Cristeşti, localitate situată la limita judeţelor Iaşi şi Neamţ.
Cei prezenţi la protest au solicitat finanţarea prin PNRR a tronsoanelor Târgu Mureş – Miercurea Nirajului (A8), Târgu Neamţ – Moţca (A8), Târgu Frumos – Leţcani – Centura de Nord a Iaşului (A8); Focşani – Bacău (A7) şi Bacău – Paşcani (A7), subliniind că Moldova merită un tratament egal cu al celorlalte regiuni ale României și că fără infrastructură regiunea nu se poate dezvolta.

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

pressone.ro: Cum ne-am schimbat cu toții față de acum 16 ani – și cum obediența este înlocuită în România de independență

O unealtă incredibil de utilă pentru a vedea cum se schimbă o societate (sau dacă se schimbă) este World Values Survey, un studiu internațional, rulat la intervale mari de timp în majoritatea țărilor lumii, cu aproape același chestionar în fiecare ediție.
Anii de efectuare în România pentru cele mai recente trei ediții au fost 2005, 2012 și 2017. Iar o privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că în Moldova și Muntenia, în orice dimensiune a câmpului social ai privi, perioada 2005-2017 a fost una a modificărilor majore.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

O scrisoare din Moldova pentru domnul ambasador al SUA

O scrisoare din Moldova pentru domnul ambasador al SUA

În urma interesului arătat de ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, domnul Adrian Zuckerman, în timpul vizitei la Iași (16-18 noiembrie 2020), pentru legarea Iașului și a Moldovei la Via Carpathia, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) i-a adresat o scrisoare în care se regăsesc argumente ale unei viziuni moldovenești asupra acestei conexiuni. Între timp s-a adăugat și interviul domniei sale din „Universul.net”, 1 decembrie 2020.

Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte. Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relații rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnațional.

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.

contributors.ro:  Un ordin de ministru și geografii academice

contributors.ro: Un ordin de ministru și geografii academice

Faptul că Iașul și alte centre universitare din Moldova sunt subreprezentate în noile structuri ale CNATDCU se explică nu doar prin faptul că asistăm de mai multă vreme la adevărate jocuri de putere, în care grupuri cu afinități regionale din diferite instituții de stat își revendică supremația la nivel central, ci și prin caracterul netransparent și discutabil din punct de vedere etic al întregului proces de selecție și numire.

  • 1
  • 2