Regionalizare (VIII)

Regionalizare (VIII)

Din perspectiva mea, Bucureştiul, Clujul, Iaşul, Timşoara, Craiova, Constanţa şi Oradea, eventual şi alte oraşe terţiare la nivel naţional, dar importante la nivel regional, ar trebui să devină reşedinţele (uni- sau multi-localizate a) unor regiuni de talie mare, calate în linii generale pe regiunile istorice. Oraşele enumerate sunt singurele capabile să insereze regiunea într-o manieră cât de cât eficientă la nivelul economiei internaţionale.

Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”

Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”

Botoșăneanul George Țurcanaşu – lector dr. la Departamentul de Geografie al Universității„Alexandru Ioan Cuza”, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie – crede că doar descentralizarea și regionalizarea vor oferi șanse de dezvoltare Moldovei.

Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective

Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei inițiază o discuție despre regionalizare în cadrul școlii de vară care se desfășoară, astăzi și mâine, la Ipotești, în județul Botoșani.
Radio Iași, post public regional, a preluat în mod firesc tema în emisiunea IMPERATIV de vineri, 27 august, după radiojurnalul orei 17,00.

Regionalizare (VI)

Regionalizare (VI)

Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului? Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite.

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriu – o noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

Europa Liberă România: „Cifre oficiale amețitoare”: 39 din 3.200 de primării au venituri peste cheltuieli

În privința reformei administrative, premierul Cîțu are rezerve că aceasta se poate realiza rapid. În schimb, a agreat propunerea venită din partea AMR, care presupune că un municipiu se poate uni cu o comună din jur, dacă totul se desfășoară voluntar. Primarul comunei ar urma să devină viceprimarul municipiului, iar locuitorii comunei care se vor uni cu municipiul, vor avea taxele și impozitele înghețate pentru 4-5 ani.

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Ziarul de Iași: Regionalizare (IV)

Scriam în textul anterior că „înfiinţarea nivelului administrativ intermediar (LAU1) dintre comună (LAU2) şi judeţ (NUTS3), dar şi glisarea către acest nou palier teritorial al serviciilor administrative locale reprezintă o cale mult mai eficientă şi inteligentă de a rezolva problema sustenabilităţii administraţiei locale”. Indiferent cum le vom numi (plăşi, ocoale, districte sau raioane), 300 sau 400 de astfel de organizări teritoriale locale în loc de 3181 de comune, oraşe şi municipii (nivelul LAU2 - unde se consumă administraţia locală în prezent) vor simplifica structura administrativă a României.

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

ADEVĂRUL: Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori

Cabinetul Cîţu se înscrie în lunga listă a guvernelor care evită discuţiile tranşante despre o foarte necesară reformă administrativ-teritorială, în condiţiile în care aproape jumătate dintre localităţile ţării cu greu găsesc bani pentru salarii, iar numeroase primării deservesc doar câteva sute de locuitori.
Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) îi lipseşte unul din domeniile în care toţi actorii politici ştiu că e nevoie de reformă, dar toţi o evită din cauza complexităţii şi a necesităţii unei bune negocieri politice între partide: reorganizarea administrativ-teritorială.

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

Ziarul de Iași: Regionalizare (II)

La finalul lunii mai, exact în ziua când am scris prima parte a textului, am văzut o dezbatere realizată de ICDE - România Europeană în parteneriat cu Expert Forum: un dialog cu primari şi experţi în administraţie axat pe ideea de regionalizare.

Nu e o înregistrare pe care să v-o recomand. În contextul erorilor, aiurelilor şi chiar a minciunilor vehiculate, dezbaterea a devenit una prea lungă. Nu aş fi amintit-o, dacă această dezbatere nu ar fi devenit în ultimele două săptămâni un reper invocat de mai mulţi jurnalişti, ce au readus în atenţia publicului chestiunea regionalizării.

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Ziarul de Iași: Regionalizare (I)

Istoria regionalizării sau, mai degrabă, istoria intenţiilor de regionalizare se etalează deja pe aproximtiv un sfert de secol. „Episodul pilot”, apariţia regiunilor de dezvoltare, s-a consumat în 1996. După constituirea acestor structuri teritoriale, regionalizarea a apărut aproape ritmic în discursul politicianist. La debutul fiecărui ciclu electoral, dacă exista un control politic puternic în Parlament, se lansa o nouă dezbatere despre schimbarea configuraţiilor administrative ale României, prin apariţia nivelului regional.

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

contributors.ro TREI ÎNTREBĂRI. Temerile și speranțele ne țin în gardă și ne motivează: o perspectivă dinspre Moldova

Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică?
Dorin Dobrincu: Răspunsul meu nu privește un eveniment, ci o regiune: Moldova, teritoriul românesc dintre Carpații Orientali și Prut. Dintr-o perspectivă regionalistă, Moldova a fost la fel de neobservată, de ignorată în 2020 cum a fost și în anii sau deceniile trecute. Opinia este împărtășită de tot mai mulți dintre oamenii din regiune, în orice caz de cei care sunt implicați sau simpatizează cu grupurile civice preocupate de dezvoltarea regiunii est-carpatice.

O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala

O soluție pentru ca țara să nu mai oprime capitala

Un prieten din capitală observa că nu putem avea o judecată simplistă, că de fapt Bucureștiul (comunitatea locală) suportă cheltuialile cu toate instituțiile centrale. Noi – membrii MDM – nu credem că e așa. Însă pentru a evita luptele fratricide avem o propunere. Ca să luăm de pe capul bucureștenilor „povara” atâtor instituții centrale avem o soluție rațională și etică: le delocalizăm.

  • 1
  • 2