Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.

G4Media / Sondaj Inscop: Peste două treimi dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită / O posibilă reformă administrativă, aprobată de 60% din public

G4Media / Sondaj Inscop: Peste două treimi dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită / O posibilă reformă administrativă, aprobată de 60% din public

Sondajul Inscop introduce în premieră și tema reformei administrativ-teritoriale, o temă abandonată însă de coaliția de guvernare.
Astfel, 60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)

Fără doar şi poate, sustenabilitatea înseamnă mult mai mult decât resursa financiară - care reprezintă, din nefericire, singurul mobil extrem de egoist al Bucureştiului când propune astfel de configuraţii - mă refer atât la comasarea comunelor, cât şi la acţiunea de creare a unor (sub)regiuni prin comasarea a două-trei judeţe, acţiune ce va impune nişte geometrii apropiate fostelor regiuni din perioada de inspiraţie sovietică.
Să eficientizăm statul român, o entitate în care doar centrul contează, s-ar traduce cu să-i fie mai bine Bucureştiului şi nu teritoriilor.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…

...comasarea unor comune şi alte erori anunţate ale unei foarte posibile reforme administrativ-teritoriale

Baiul cel mare e că până acum astea sunt singurele idei de reformare administrativă vehiculate în ultimul deceniu de fostele şi actualele autoritaţi administrative şi politice la fel de nepricepute ale României. Personal, le consider erori extrem de grave în abordarea reformei administrative, ce vor avea consecinţe catastrofale la nivel teritorial - unele oraşe, încă importante astăzi, vor deveni insignifiante mâine, nemaivorbind despre riscul de a crea nişte „monstruozităţi” comunale nefuncţionale.

Project-E / Sorin Grindeanu și exercițiile de imagine la amiază. Multă vorbărie, nimic concret

Project-E / Sorin Grindeanu și exercițiile de imagine la amiază. Multă vorbărie, nimic concret

Unii dintre noi și-ar dori ca atunci când miniștrii ajung la televiziuni sau la radio, nici nu mai contează, să fie scoși din zona lor de confort, să fie întrebați și despre chestiunile delicate ale guvernării. Altfel, oamenii aceștia se vor grăbi să recite ce au învățat din punctajul de la partid sau de la ministere. Cu alte cuvinte, ne transmit că toate sunt bune și frumoase, numai noi nu avem ochelarii potriviți pentru a privi realitatea. De fapt, știm prea bine, avem de-a face cu simple exerciții de imagine.

Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (II)

Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (II)

Există impresia adânc încetăţenită, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstărite ale României, precum că Moldova le toacă banii prin intermediul diverselor finanţări venite de la centrul harnicilor lucrători din celelalte regiuni. E real faptul că e dificil să realizăm un bilanţ între ceea ce dă Moldova ţării şi ceea ce primeşte de la ţară. Nu numai că e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e şi imposibil de cuantificat miriadele de relaţii de natură economică, demografică, financiară, culturală în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial naţional. Cu alte cuvinte, nu ştim dacă la momentul acesta bilanţul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, după ce şi-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult ţării decât a primit.

Ziarul de Iași: Unirea şi Piaţa

Ziarul de Iași: Unirea şi Piaţa

Nu odată am fost certaţi de către cetăţenii veniţi în Piaţa Unirii în ultimii 4-5 ani, de când asociaţile pro-autostradă şi pro-dezvoltare au ales momentul acesta şi pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de un Centru care ignoră necesităţile teritoriilor din ce în ce mai marginalizate ale României. Aşa cum Piaţa aparţine lor, mulţumiţilor, ar trebui să aparţină şi nouă, nemulţumiţilor. Nimeni dintre aceştia din urmă nu contestă importanţa momentului şi statul, ci doar modul în care acesta e administrat în prezent.

#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum

#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum

Înțeleg că George Simion, aflat în direct la Antena 3 și ulterior la Realitatea TV, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-aș aminti dlui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană.
Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez).

Dorin Dobrincu: „Elitele politice și administrative nu au o viziune pentru dezvoltarea Moldovei”

Dorin Dobrincu: „Elitele politice și administrative nu au o viziune pentru dezvoltarea Moldovei”

Declarațiile bombastice sunt caracteristice politicienilor populiști de peste tot. Cei din România nu fac excepție. Aceștia sunt campioni la agățarea de un trecut idealizat și la promis investiții, autostrăzi, spitale regionale, săli de sport, facilități pentru investitori și multe altele. Asta se întâmpla mereu înainte de pandemie, într-un ritual crispat, pe scena ridicată în Piața Unirii din Iași auzindu-se periodic discursuri în acest sens rostite de președintele și premierul României, de președinții celor două camere ale Parlamentului, de miniștri, deputați, senatori, președinți de consilii județene și primari etc. La sfârșit se făcea o horă, în care se prindeau oficialii cu oamenii veniți să asiste, iar primăria ieșeană oferea un program artistic de gust îndoielnic și o farfurie cu cârnați sau plăcinte poale-n brâu. Festivismul și populismul nu lăsau loc decenței. Nu știu să fi ascultat discursuri oficiale memorabile de 24 ianuarie.

Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (I)

Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (I)

Polonia a înţeles de timpuriu că în repartiţia teritorială a fondurilor destinate reducerii disparităţilor regionale e necesară discriminarea pozitivă a voievodatelor mai puţin avantajate. Un bun exemplu de strategie teritorială de dezvoltare îl reprezintă sumele alocate ca ajutor de stat la nivel de voievodate. Acest indicator reprezintă palierul de finanţare în termeni de rambursare a costurilor proiectelor de investiţii către IMM-uri. Conform EU Funds in Poland 2014-2020, ierarhia regională e complet inversată, cele mai sărace 5 voievodate amintite anterior se instalează pe primele locuri, cu valori cuprinse între 120 -212% faţă de media naţională (100%).

#VOCILEMOLDOVEI „I have a dream”

#VOCILEMOLDOVEI „I have a dream”

Actuala planificare administrativă a „regiunilor de dezvoltare” ale Moldovei jignește în fiecare zi pe oricare dintre locuitorii din Iaşi, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea şi Galați căci ea a fost făcută fără nici un fel de argumentare culturală, etnică, religioasă. Regiunile de Nord-Est şi de Sud-Est, adică actuala împărțire a Moldovei în două, pe axa punctelor cardinale Nord – Sud, reprezintă o îngrămădire fără noimă a unor județe, operațiune care, după cum vedem de ani buni, NU creează dezvoltare pentru moldoveni ci contribuie la perpetuarea unui fals economic, cultural şi politic. Actuala administrare a României face din copiii mei moldoveni cetățeni de rang inferior ai României şi nu le oferă nicio șansă într-o lume deschisă, dinamică, cosmopolită, provocatoare.

O REGIONALIZARE POTICNITĂ. CE POATE FI FĂCUT? – ce s-a vorbit în al III-lea segment de dezbateri (din cele opt) din zilele școlii de vară a MDM

O REGIONALIZARE POTICNITĂ. CE POATE FI FĂCUT? – ce s-a vorbit în al III-lea segment de dezbateri (din cele opt) din zilele școlii de vară a MDM

Ce avantaje va aduce României regionalizarea? Care sunt soluțiile ca această regionalizare să fi benefică dezvoltării intregii țări? Cum ar trebui să arate regiunile? Ce factori le favorizează o anumită teritorialitate? Ce mișcări regionale au avut loc in ultimii 150 de ani, de la Unirea Principatelor, de când s-a adoptat modelul centralist?

Regionalizare (VIII)

Regionalizare (VIII)

Din perspectiva mea, Bucureştiul, Clujul, Iaşul, Timşoara, Craiova, Constanţa şi Oradea, eventual şi alte oraşe terţiare la nivel naţional, dar importante la nivel regional, ar trebui să devină reşedinţele (uni- sau multi-localizate a) unor regiuni de talie mare, calate în linii generale pe regiunile istorice. Oraşele enumerate sunt singurele capabile să insereze regiunea într-o manieră cât de cât eficientă la nivelul economiei internaţionale.

Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”

Monitorul de Botoșani: „Regionalizarea rămâne bau-baul teritorial suprem al românului”

Botoșăneanul George Țurcanaşu – lector dr. la Departamentul de Geografie al Universității„Alexandru Ioan Cuza”, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie – crede că doar descentralizarea și regionalizarea vor oferi șanse de dezvoltare Moldovei.

Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective

Radio Iași – IMPERATIV cu Ioana Soreanu: Regionalism versus centralism, argumente și perspective

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei inițiază o discuție despre regionalizare în cadrul școlii de vară care se desfășoară, astăzi și mâine, la Ipotești, în județul Botoșani.
Radio Iași, post public regional, a preluat în mod firesc tema în emisiunea IMPERATIV de vineri, 27 august, după radiojurnalul orei 17,00.

Regionalizare (VI)

Regionalizare (VI)

Are România un sistem de guvernanţă adecvat la un nivel teritorial imediat inferior naţionalului? Nu trebuie să căutăm prea departe metehnele sistemului teritorial al României. Debutul pandemiei în ţara noastră a demonstrat, pe de o parte, cât de puţin pregătiţi instituţional suntem, iar pe de altă parte, necesitatea unui nivel regional de decizie. Judeţul s-a dovedit un nivel teritorial prea mic şi neputincios în rezolvarea problemelor ivite.

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

Ziarul de Iași: Regionalizare (V). Despre spațiu și teritoriu

În geografie, teritoriul a devenit de aproximativ 2-3 decenii o noţiune centrală, capabilă să redea reprezentărilor noastre complexitatea a ceea ce ne înconjoară. Şi ceea ce ne înconjoară e în primul rând spaţiu, o noţiune însă mult prea neutră pentru a caracteriza ceea ce simţim ca fiind mai elaborat. Insuficienţa semantică a spaţiului a dus la înlocuirea treptată a acestui termen cu teritoriu – o noţiune ce oferă mai multă profunzime chiar şi decât ceea ce am putea numi şi mediu (A. Moine, 2006) - termen la modă, utilizat foarte adesea în forma sa pleonastică de mediu înconjurător. Teritoriul se dovedeşte a fi mai subtil - e mult mai mult decât spaţiul, mediul (adunând aici mediul fizic, natural şi amenajat) sau oamenii care-l locuiesc şi îl însuşesc, la un loc.

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Europa Liberă România: Zone metropolitane prin „unificare”. Ce vor comunele bogate și rudele lor mai sărace

Unificarea voluntară a unei comune cu municipiul reşedinţă de judeţ nu este o idee nouă, are avantaje și dezavantaje, dar punerea ei în practică poate fi presărată cu obstacole politice și economice.
Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.

  • 1
  • 2