#VOCILEMOLDOVEI A8: o nouă „întâlnire de lucru”

de George Țurcănașu și Alexandru Cohal

De ceva vreme, activiștii civici moldoveni pro-infrastructură au la dispoziţie „întâlnirile de lucru” organizate de Prefectura Iaşi (PSD) la care participă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (controlată de PNL) şi partidele de opoziţie (USR etc.), plus reprezentanți ai asociaţiilor, printre care şi noi de la Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

foto: Facebook

Niscaiva tehnicalităţi, de la studiile geo, la acordurile de mediu şi programarea lor într-un timp limitat, cumva neprietenos cu proiectele autostrăzilor moldovene, cam despre asta s-a discutat astăzi, 8 iulie, la ședința de la Prefectura Iașului. E vorba în linii mari despre nişte binevenite ‘şedinţe de progres’ mai degrabă decât despre reale „întâlniri de lucru”, din două motive: un motiv este acela că nu poţi lucra când ai actori atât de diferiţi, unii fiind tehnicieni, alţii fiind de fapt politicieni sau activişti civici; al doilea e că nu există o agendă de lucru de la o săptămână/lună la alta.

Spre deosebire de prima întâlnire, când a existat un anumit echilibru al discuțiilor în ceea ce privește cele trei proiecte importante de autostrăzi ale Moldovei (A8. A7, A13), astăzi vedeta incontestabilă a discuțiilor a fost A8 (Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş).

Iașul e polul principal al regiunii noastre. Ocupă o poziție similară în Moldova din perspectiva serviciilor cu cea a Clujului în Ardeal. Iaşul concentrează peste 80% dintre studenții ce au ales să-şi facă studiile în Moldova, peste jumătate dintre medicii de spital şi aproximativ 2/3 dintre pasagerii aeroportuari ai regiunii. Majoritatea fluxurilor sunt drenate de vectorul pe care se va instala tronsonul Iaşi – nod cu A7.

Din perspectivă locală, centura nordică în regim de autostradă e importantă nu numai pentru captarea unor fluxuri ce altfel ar tranzita Iaşul, ci mai ales pentru accesarea a două obiective importante la scară regională – Spitalul Regional de Urgență (proiect aprobat) şi Aeroportul (aflat în extindere). Din această perspectivă, a fost interesantă reacţia reprezentantului CNAIR, aflat în online, ce părea că aude pentru prima dată de aceste proiecte ce nu pot funcționa fără o cale rutieră rapidă. Cu alte cuvinte, autoritățile locale şi județene ar trebui să se mişte mai cu talent în raport cu centrul politic, de unde ne vin banii pentru marile proiecte.

Suntem contracronometru atât din perspectiva tronsoanelor ce pot fi finanțate prin PNRR: nodul cu A7 – Leghin şi Tg. Mureş – Miercurea Nirajului, cât şi din perspectiva tronsoanelor mai lungi, finanțabile prin POIM/POT: nodul cu A7 – Iaşi – Ungheni şi Miercurea Nirajului – Leghin (sectorul montan). Graba cea mare e livrarea Studiului de Fezabilitate, obținerea autorizațiilor de mediu şi rezolvarea altor câtorva chestiuni birocratice pentru periferiile montane, cele finanțabile prin PNRR. De ce? Pentru a nu pierde această finanțare! Foarte importantă pentru regiunea noastră e şi livrarea SF-ului, a autorizațiilor de mediu etc. şi pentru celelalte tronsoane ale A8. Mai matur e proiectul nod cu A7 – Iaşi – Ungheni, care e cel mai complex din perspectiva scărilor spațiale şi teritoriale deservite. Acest tronson, ce leagă efectiv Iașul la sistemul autorutier, e indispensabil – cum am văzut – la toate nivelele: local, regional, național și transnațional).

Odată rezolvate chestiunile birocratice, nu înseamnă că segmentele A8 amintite vor fi şi construite. Anvelopele bugetului POIM/POT şi cea a bugetului național nu sunt fără de limite. Aici va conta foarte mult priceperea politicienilor din regiune în a atrage finanțările uriașe necesare implementării proiectului. Si nu vor scăpa de presiunea noastră! La cererea MDM, Prefectura va publica agenda de lucru cu câteva zile înainte de aceste ședinte de progres de la Iași, de acum înainte cu cadență lunară. Folosul principal al partidelor este acela de a arăta că includ „societatea civilă” în activitatea de realizare a infrastructurii din judeţul Iaşi şi în folosul Regiunii Moldova, lucru nou şi de apreciat. Folosul principal al asociațiilor civice prodezvoltare prin participarea la aceste şedinţe este nu unul de imagine ci unul de aducere-aminte: domnilor, dacă nu era societatea civilă, prin liderii săi, să escaladeze chestiunea (lipsei) autostrăzilor cu proteste, marşuri, luări de poziţie etc., azi prin birourile şefilor de partid de la Bucureşti s-ar fi discutat în continuare despre oaie, vidră şi cormoran.

Leave a Reply

Your email address will not be published.