#VOCILEMOLDOVEI: Mărgele de sticlă vândute în Moldova. Pe marginea unei întâlniri cu premierul în chestiunea autostrăzilor A8 și A7

de Dorin DOBRINCU

Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8 i-au solicitat o întâlnire premierului României, Florin Cîțu, pentru o discuție privind construirea autostrăzilor pe care le consideră esențiale pentru Moldova, A8 (Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș) și A7 (Ploiești-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret). Solicitarea noastră a fost trimisă de la Guvern la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere-Ministerul Transporturilor. Procedase asemănător și Ludovic Orban, la o solicitare pe care o trimisesem la sfârșitul anului trecut. Din punctul de vedere al deschiderii spre discuții publice, la vârful guvernului, cu asociațiile civice proautostradă din Moldova, peneliștii stăteau chiar mai rău decât pesediștii. Asta poate surprinde, însă chiar așa stau lucrurile.

În urma unor demersuri, într-un context recent, s-a ivit posibilitatea unei întâlniri a reprezentanților celor două asociații cu premierul Cîțu. Întâlnirea urma să aibă loc nu la Iași, ci la Suceava.

Întâlnirea a avut loc în ziua de 14 mai 2021, mai mult forțată de asociațiile civice, însă nu la Suceava, ci la Gura Humorului, în clădirea primăriei din localitate. În mod oficial, premierul voia să vadă cum decurge vaccinarea în județul gazdă, să discute cu reprezentanții Horeca. Și, desigur, să discute cu politicienii din zonă ai Partidului Național Liberal. Pentru că, după cum lesne ne putem da seama, domnul Cîțu este într-o campanie internă, pentru a obține șefia PNL, la alegerile care vor avea loc în în următoarele luni, cel mai probabil în toamnă. Asta e treaba peneliștilor, așa că nu insist.

La discuția noastră de la Gura Humorului cu domnul Cîțu au mai fost de față Gheoghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava, Mariana Ioniță, directorul general al CNAIR ș.a. S-a discutat pe marginea finanțării celor două autostrăzi din fondurile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul a susținut că va exista finanțare pentru A7 până la Pașcani, iar în privința A8 doar pentru capetele montane, adică două mici subtronsoane. (avem rezerve aici și nu fără temei).

Tronsonul (Iași)-Lețcani-Târgu Frumos-(Moțca) din A8 nu există nicăieri, e la stadiul de realizare a SF-ului. Tocmai segmentul unde există deja de 10 ani trafic de autostradă nu este finanțat. Iar asta are diverse explicații: a lipsit voința politică, CNAIR a fost neprofesionist, presiunea politică ieșeană nu s-a văzut, doar asociațiile civice aducând problema în atenția publicului.

Participanții la întrunire au oferit argumente în favoarea construirii autostrăzilor în Moldova, în particular pentru A8, care este un proiect pus mereu sub semnul întrebării de anumite cercuri de interese. Există argumente legate de contribuția pe care moldovenii o au la economia României, prin impozite, taxe, remitențe ale migranților din regiune (iar procentual aici probabil suntem pe primul loc la nivelul întregii țări), argumente care privesc nevoia ieșirii din izolare a Moldova și dezvoltarea acesteia, inclusiv prin extinderea afacerilor existente, prin atragerea de investiții cu capital românesc și străin. Nu în ultimul rând, este nevoie de încetarea discriminării Moldovei în privința alocărilor bugetare, echitatea fiind necesară într-un stat care proclamă neobosit că este unitar. De asemenea, este nevoie de crearea de oportunități acasă, în regiune, pentru moldovenii care altfel migrează în mare număr în alte locuri din România și mai ales în străinătate, mulți dintre ei definitiv.

Mai mulți dintre cei prezenți din partea asociațiilor civice i-au reamintit premierului un truism – pe care nu știu dacă îl conștientizează – , și anume că dezvoltarea Moldovei se vede într-un fel în regiune și altfel la centru. Tocmai de aceea vrem să se știe perspectiva regională moldovenească. Spre exemplu, construirea A8 este importantă tocmai pentru că poate favoriza, poate fi un stimul extraordinar pentru dezvoltare, pentru că ar asigura legătura spre Europa centrală și de vest. Dacă stai într-un birou din sud, în speță în București, undeva în Piața Victoriei, și te uiți spre vest, nu prea poți înțelege perspectiva celor aflați mai la nord și mai la est.

Personal, am ținut să-i spun premierului și că susținem proiectele Moldovei, în particular cele două autostrăzi, tocmai pentru că instituțiile statului român nu și-au făcut treaba ani la rând, de fapt decenii, de aceea acestea nici nu au credibilitate, pentru că am fost mințiți constant de politicieni, indiferent de partid și guvern, pentru că există o discriminare evidentă între regiuni, ceea ce este intolerabil.

În plus, regiunea noastră nu are oameni politici care să-i susțină interesele în fața centrului. Moldova este pur și simplu lipsită de oameni politici care să se bată pentru interesele ei. Cauzele sunt diverse.

În particular Iașul are în frunte – la Consiliul Județean și la Primăria Municipiului Iași – doi inși cercetați penal, Costel Alexe și Mihai Chirica. Și e vorba de oameni pe care tocmai ei – cei din conducerea PNL – i-au susținut, i-au prezentat în fața electoratului ca pe niște competenți administratori, i-au propulsat în fruntea unor instituții cheie. Iar acum îi ocolesc din diverse motive. Dincolo de masca neagră pe care o purta regulamentar, premierul a fost de acord cu ce spuneam.

Întâlnirea cu premierul Florin Câțu nu a făcut decât să îmi consolideze convingerea că Moldova este la cheremul unor politicieni de la centru și locali, preocupați doar de propriile poziții, de interesele grupurilor din care fac parte. Cei de la centru vin în regiune și vând mărgele de sticlă, iar cei din zonă se erijează în intermediari ai distribuirii mărgelelor ieftine, se ocupă de micile lor afaceri și de perpetuarea sau extinderea propriei puteri. Binele public este ultimul lucru care îi interesează.

Leave a Reply

Your email address will not be published.