Ziarul de Iași / Dramele cumplite ale noilor ieşeni: 40 de refugiaţi şi-au găsit deja de muncă în Iaşi

Pe 24 februarie, la ora 7 dimineaţa, telefonul a trezit-o pe Katia, studentă în anul I la Facultatea de Teatru din Odessa. A fost momentul în care viaţa i s-a schimbat complet. Mama o anunţa că a început războiul. Nu a crezut-o, dar, în scurt timp, o clădire de lângă blocul ei a fost spulberată de o explozie. O oglindă din cameră s-a spart. 

foto: Ziarul de Iași

Abia ajunsă la majorat, delicată, cu o aparenţă fragilă, Katia nu a stat pe gânduri: cu doar câteva haine într-un bagaj, a luat calea pribegiei. Ajunsă la Iaşi la scurt timp după izbucnirea conflictului armat din Ucraina, Katia este acum unul dintre cei peste 40 de ucraineni care apar, cu contract de muncă, în evidenţele Inspectoratului Teritorial de Muncă Iaşi.

 “Nu pot uita zgomotul. Era atât de mult zgomot că am început să plâng. Mi-am pus câteva haine într-un bagaj şi am plecat. Mama nu a vrut să plece. Zice că e patrioată. Nici pe sora mea nu am convins-o. Are 10 ani, a vrut să rămână cu mama. Eu am plecat, am venit la Iaşi, la prietenii unui prieten. Aici vreau să încep o viaţă nouă”, a povestit Katia, într-o scurtă pauză de la serviciu. Zâmbeşte, e luminoasă. Pare fragilă, dar e puternică. Dar vocea îi tremură şi îşi înghite plânsul când povesteşte despre prietenul ei: “Bogdan avea 19 ani. Voia şi aventură… Era optimist. Eu am mai avut perioade când eram tristă, când mă gândeam să mă sinucid. Dar el iubea viaţa şi o trăia cu pasiune. S-a înrolat în armată imediat după începerea războiului. 15 zile mai târziu, a murit”.

„Vreau să am Teatrul aproape”

După ce a fost admisă la Facultatea de Teatru, părea că tot ce şi-a dorit Katia i se va împlini. Dar războiul a transformat-o într-o refugiată. Odată ajunsă la Iaşi, s-a angajat imediat la un restaurant situat în apropiere de Teatrul Naţional. “Când am ajuns în Iaşi, primul lucru pe care l-am făcut a fost să văd clădirea Teatrului”, povesteşte Katia. Nu îşi mai poate îndeplini visul de a fi pe scenă, dar îi place să aibă Teatrul aproape de ea.

“Katia a ajuns la noi acum vreo două luni, la scurt timp după începerea războiului. Mai întâi a fost repartizată să lucreze la bucătărie, dar apoi, ţinând cont şi de experienţa ei din Ucraina, unde a lucrat într-o cafenea, a trecut la servire, e ospătăriţă, e în contact cu clienţii. Nu vorbeşte română, dar vorbeşte engleză. Prima dată a crezut că vrem să renunţăm la ea, dar când i-am explicat că avem nevoie de experienţa ei la servire, a înţeles, şi de atunci a înflorit. Am toată admiraţia faţă de ea. E foarte puternică şi hotărâtă”, a relatat Adrian Iepure, membru fondator Bindu.

Împovărată, în doar două săptămâni, cu drama desprinderii de familie şi de ţară şi cu tragedia morţii prietenului ei, Katia îşi croieşte propriul drum, la Iaşi: “Când nu muncesc, fac voluntariat. Merg la Twinkle Star şi stau cu copiii ucraineni în orele în care părinţii îi lasă acolo. M-am apucat şi de învăţat limba română, studiez singură, acasă. Şi sper să îmi continui studiile. Teatru nu mai am cum să fac, pentru că nu vorbesc româna. Poate am să mă îndrept spre economie, iar teatrul o să rămână o pasiune”.

În situaţia Katiei sunt câteva zeci de ucraineni care au ajuns la Iaşi şi s-au angajat la firmele de aici. “În perioada 25 februarie – 15 aprilie, pe raza judeţului Iaşi au fost angajate 40 de persoane cu cetăţenie ucraineană”, a declarat inspectorul şef al ITM Iaşi, Costel Grojdea. 14 dintre cei 40 de cetăţeni ucraineni angajaţi în Iaşi şi-au găsit un loc de muncă prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. “De la începutul conflictului, la AJOFM Iaşi s-au înregistrat 17 persoane din Ucraina aflate în căutarea unui loc de muncă. 14 au fost angajaţi, pe posturi de ajutor de bucătar, lucrător bucătărie, masor, analist, programator, coafor. În continuare sunt cereri de locuri de muncă ce pot fi ocupate atât de români, cât şi de ucraineni, în HoReCa, în industrie, operatori la maşini cu comandă numerică. În momentul acesta sunt 87 de locuri de muncă disponibile, iar ucrainenii se pot angaja pe baza unei declaraţii pe propria răspundere depusă la angajator”, a declarat Adriana Sîrghie, consilier superior AJOFM Iaşi.

Noii ieşeni

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, din 7 martie, “încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni care provin din zona de conflict armat din Ucraina, dar nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se poate realiza, pentru o perioadă de 12 luni. Ulterior expirării celor 12 luni, contractul individual de muncă poate fi prelungit de cel mult două ori, cu câte 6 luni fiecare prelungire”. La fel ca şi Katia, fiecare dintre cei peste 40 de ucraineni care sunt angajaţi în firmele din Iaşi poartă cu sine poveştile războiului, în timp ce ne servesc în cafenele, gătesc, ne oferă servicii de înfrumuseţare sau lucrează în birouri, ca programatori. Ei sunt noii locuitori ai oraşului, noii ieşeni.

articol de Cristina Petrache, apărut în Ziarul de Iași, 4 mai 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.