Ziarul de Iași / VIDEO DEZBATERE: Drumurile strategice şi autostrăzile din Moldova: ce avem, ce lipseşte şi ce-i de făcut

Pot fi învățături pentru realizatorii A7 și A8 problemele întâmpinate pe traseul Axei rutiere Iași-Suceava? Dificultățile ivite par să respecte mărimea proiectelor. Invitații din partea asociațiilor pro-autostradă au arătat unde sunt „punctele slabe” de pe parcursul celor două autostrăzi.

Stadiul proiectelor autostrăzilor a ocupat începutul și sfârșitul dezbaterii organizate miercuri, 7 septembrie 2022, de către Grupul de Presă Medianet, în cadrul proiectului “EU Cohesion Funds – impact on People’s Lives”, moderată de jurnalişti de la Ziarul de Iaşi, la care au fost invitați reprezentanții CNAIR, ai asociațiilor civice, ai administrațiilor județene Iași și Suceava. În mijlocul discuțiilor s-a aflat Axa rutieră strategică Iași-Suceava, ale cărei piedici și dificultăți ivite pe parcursul modernizării celor 168 km de drum județean ar putea să fie prevăzute în proiectele mai mari ale A7 și A8. De altfel, tema întâlnirii a fost „Infrastructura rutieră interjudețeană din Moldova. Creșterea conectivității regionale. Dificultăți structurale în implementarea proiectelor”.

Cristian Pistol : 45 de tuneluri cu o lungime de 11 km

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a prezentat într-o intervenție online stadiul celor două autostrăzi din Moldova, cu două loturi în execuție între segmentul Ploiești-Buzău și alte două pe Buzău-Focșani, altele două fiind contestate, iar încă două, din ultimul segment menționat, în evaluare. Așa cum se știe, de la Focșani la Pașcani via Bacău este perioada depunerii ofertelor, iar dincolo de Pașcani, spre Suceava-Siret, se lucrează la studiile de fezabilitate.

Cât privește A8, procedura de achiziție a lucrărilor pe cele două capete ale sectorului montan (Tg. Mureș-Miercurea Nirajului și Moțca-Leghin) va fi lansată până la sfârșitul acestui an, orizontul optimist de începere a șantierului fiind mijlocul anului viitor.

Vezi mai multe imagini aici

„Avem câteva probleme contractuale pe care sper să le depășim”, a spus directorul general al CNAIR referindu-se la sectorul montan și subliniind că această porțiune de autostradă nu e abandonată de companie. Cristian Pistol a precizat în premieră că A8 va avea peste 45 de tuneluri între Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime totală de 11 km.

(Ne cerem scuze pentru calitatea înregistrării)

Pe segmentul Lețcani-Iași-Ungheni urmează să fie stabilit traseul final. „Facem toate eforturile astfel încât să nu abandonăm niciun tronson din autostrada A8”, a adăugat Cristian Pistol.

Dacă A7, între Ploiești și Pașcani, este finanțată prin PNRR, la fel ca și cele două capete din A8, segmentele Pașcani-Siret și Ungheni-Iași-Moțca plus Leghin-Miercurea Nirajului vor avea banii prin Planul de Investiții asumat de guvern la sfârșitul anului trecut, din Programul Operațional de Transport, a mai spus șeful CNAIR.

A urmat trecerea în revistă a proiectelor celor trei Axe rutiere, Iași-Suceava, Iași-Botoșani și Iași-Vaslui, cu accent pe prima dintre ele, celelalte două fiind deja realizate – cel puțin segmentele din județul nostru. Reporterii Ziarului de Iași au amintit parcursul investiției și impedimentele care fac ca nici după aproape trei ani de la atribuirea contractelor de lucrări pe primele două din cele cinci loturi, acestea să nu fie 100 la sută gata: procedura greoaie de atribuire, criza pandemică, condiții meteo și, mai ales în ultima vreme, criza prețurilor care aproape că a dublat prețul execuției pe ultimele tronsoane.

Explicaţiile vicepreşedinţilor de consilii judeţene din Iaşi şi Suceava

Prezenți la dezbateri, vicepreședinții celor două Consilii Județene, Marius Dangă respectiv Vasile Tofan, au prezentat punctele de vedere asupra șantierului. Astfel, la Iași, segmentul de la Breazu până la Belcești (primele două loturi) nu va fi gata până la sfârșitul lunii în curs, fiind nevoie de o nouă prelungire. La mijloc sunt lipsuri din studiul de fezabilitate, în special o linie de medie tensiune descoperită de-a curmezișul traseului la Breazu și pe care E.ON întârzie să o mute, dar și lipsa interpelării celor de la Apele Române în momentul realizării SF pentru soluții legate de poduri sau de acumulările de pe traseul Axei rutiere. „Noi îl considerăm un proiect care se desfășoară conform graficului. Provocarea, cel putin la nivelul Iașului, a fost să nu avem sistări ale lucrărilor, deși executantul le-a cerut în mai multe rânduri”, a mai spus vicele CJ Iași.

Omologul său de la Suceava a început cu o glumă: „Nu e o analiză de caz, ci o analiză de necaz.” Vicepreședintele CJ Suceava a spus că acolo nu sunt problemele din teren găsite la Iași, dar că, „astăzi când discutăm, suntem în situația să punem din nou la licitație cele doua loturi”. Amintim că, în județul vecin, constructorul a reziliat contractul cu doar o lună înaintea termenului de doi ani stabilit pentru finalizarea lucrărilor. Însă stadiul este de doar 20 la sută pe un lot și 40 la sută pe celălalt. Zilele acestea va fi lansată licitația pentru continuarea lucrărilor, a mai spus Vasile Tofan.

Vezi mai multe imagini aici

„Am vrut să profităm și am profitat de sursa asta de finanțare. În unele zone sunt drumuri de pământ, iar pentru oamenii aceia e ultima șansă de a fi legați de civilizație”, a conchis el, referindu-se la traseul desul de sinuos al Axei Iași-Suceava.

Liderii asociaţiilor civice, între scepticism şi moderaţie

După prezentarea Gabrielei Bobeanu, șefa Serviciului de Comunicare al ADR Nord-Est care a oferit o perspectivă istorică din partea finanțatorului pe măsuri de infrastructură rutieră ce vizează asigurarea conectivității și accesibilității, a urmat Dorin Dobrincu, membru fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, care a readus discuția în domeniul autostrăzilor. El a pledat pentru importanța unui parcurs complet al A7 de la Ploiești până la granița de nord (Siret). „Dincolo de optimismul afișat de guvernanți, noi avem un scepticism îndreptățit”, a spus el referindu-se la lipsa unei finanțări clare pentru segmentul de la nord de Pașcani.

În privința A8, Dorin Dobrincu a amintit alte proiecte care „parazitează” Autostrada Unirii, deși beneficiul acesteia din urmă e al întregii Moldove: Autostrada Nordului și A13. „A8 trebuie să meargă mai departe, spre Chișinău și apoi spre Odesa. Granița de pe Prut, stabilită de ruși în 1812, a spart nu România în două, ci Moldova în două”, a arătat el. „Perspectiva mea nu este privind dinspre București, ci privind din Moldova. Autostrazile au menirea de a te scoate din izolare si de a te pune in contract cu comunitati, economii.

După ce Adrian Covăsnianu, reprezentant al Asociației Moldova Vrea Autostradă, fost secretar de stat la Transporturi din partea USR, a marcat ridicarea blocajelor în 2020 și 2021, dar intrarea în uitare a altor proiecte, precum Tișița-Albița, sau lipsa de implicare a CNAIR pe sectorul montan al A8 – remarcand si lipsa de asumare a proiectului de catre directorul general al CNAIR -, Ionel Apostol, de la cealaltă asociație pro-autostradă, Împreună pentru A8, a prezentat câteva concluzii.

El a spus că lipsa autostrăzilor va transforma România într-o țară „cu trei viteze”. Apostol nu și-a ascuns temerea că A7 s-ar putea împotmoli la Bacău, excluzând cele patru județe din nordul Moldovei de la dezvoltarea economică. Și A8 „este blocat cumva intenționat”, iar problemele de pe tronsonul montan sunt „create artificial”. Lipsa coeziunii politice „mă face să cred că proiectul A8 nu va avea o finalitate apropiată”, a mai spus el. La fel de artificial este și blocajul ivit pe Centura de nord a Iașului, acolo unde sunt în analiză cele patru trasee propuse ale variantei ocolitoare, a conchis Ionel Apostol. 

articol de Radu Meșniță, apărut în Ziarul de Iași, 8 septembrie 2022

Leave a Reply

Your email address will not be published.